Sunt al tau , esti a mea…

Eu sunt al tau, tu esti a mea…dar bai : Al cui e copilu’ ?

Atitudinea generala din molozul muzical romanesc nu s-a schimbat. Astazi, intr-o pauza de relaxare, dupa un an jumatate in care m-am ferit de posturile respective, am deschis intamplator televizorul pe…tadadaaaam Kiss Tv (fost Tv K-lumea, fost Atomic Tv). Am trecut repede pe urmatorul post…Mtv Romania. Acelasi lucru, aceeasi lipsa de evolutie in muzica romaneasca. Din pacate Mtv-ul de-afara promoveaza tot gunoi muzical, gunoi pe care ai nostri il aleg ca model. Nici VH1 nu mai e la fel…piesele cu adevarat bune sunt difuzate la ore scandaloase, iar brit rock-ul cu care VH1 ne invadase incepe sa devina gretos. (nu ca nu ar fi fost gretos de la a douazecea clona de Oasis).

Cine tine muzica buna legata ? Telespectatorii care o considera pe Fergie (anorexica aia fara voce de la Black Eyed Retards) o diva si cei care resping orice forma de cultura muzicala europeana. Hai sa nu mai insult gusturile muzicale ale altora, vorba ceea’ ”Nu te caci in gustul omului” (Intelepciune romaneasca autentica).

Mesajul pieselor de-afara si de-aici este cel enuntat in titlu : Sunt al tau, esti a mea. (si invers). Am priceput ? Mai e ceva de zis ?

Va las cu un videoclip live (Acoustic Alchemy) :

P.S: Sunt inca in sesiune…si de-aia ”scriu prost”.

Top 5 Foste Secrete

Iar am fost taguit (de data asta de catre sktes) – De data asta nu trebuie sa mai scriu vicii, ci secrete. Evident, daca le divulg, nu vor mai fi secrete, deci voi insira aici cinci foste secrete…

1.Cand eram mic eram slab mort (spre deosebire de imaginea mea din generala – for those who remember)

2.Tot cand eram mic : Melcul era ”animalul” meu favorit. Niciodata nu calcam melcii si dupa ploaie faceam mereu un fel tarcuri speciale pentru ei.

3.Pe undeva prin clasa a zecea incepusem sa scriu poezii. Multumesc lui Dumnezeu ca m-am oprit. (Am scris constant proza, si spre deosebire de poezie, asta a primit ceva aprecieri. Am preferat sa tin ”dosarul poezie” secret in timpul liceului)

4. Sa revenim la ”cand eram mic” : Am invatat sa citesc de la patru ani. Pare putin credibil insa sistemul mnemonic a mers perfect. Fiecare dintre copilasii de la gradinita (camin = gradinita cu somnul de pranz inclus) isi invatase litera de la patut. Cum pe paturi erau scrise toate literele alfabetului…si cum eu ma plimbam foarte mult prin sala de camin, dupa vreo luna si ceva, invatasem involuntar toate literele mari si incepusem sa citesc pe produsele de uz casnic.

5.Am pus diploma (nici macar nu am pus-o in persoana) la facultate pe sistemul ”an-tan-tichitan…” (adica intrasem si la altele, si am mers pe ”hei acolo sunt multi oameni si e mai aproape de statie – nu te deranja”)

Ca sa nu las tag-ul necontinuat, dau dedicatii speciale : Gramo(care acum este in blogroll – din nou), Ioana Sima, Noni , Princessita, Malefica , Emily , Omul Disparut si Roxana (Multe nominalizari…promit mai multe la urmatorul tag….am luat din nou, la nimerela)

De ce am raspuns la tag si de ce l-am trimis mai departe ? Simplu : Curiozitatea…

Si daca nu va intereseaza fostele mele secrete, poate totusi vreti sa aflati partea a doua din articolul asta.

Jocurile de alta data (Partea a 2-a)

Ei dragii mosului..aveam eu ”pe rol” o datorie la voi, datorie care se refera la Partea a doua din acest articolas. Hai ca vine…mai greu, dar vine 😉

Daca ati mai aruncat o privire asupra primului articol, pot rezuma discutia mea despre epocile ”jucatului” pe caculator. Sa nu uit : Click pe imagine pentru marire.

4.Epoca de aur (1996 – 2000)

Dupa ce bazele majoritatii genurilor din industria jocurilor fusesera puse, era timpul pentru niste ”mari lansari”. Grafica 3D era la inceput (si deja devenise un trend pentru unii), grafica isometrica (impresie de 3D prin rotatie succesiva) fiind inca la putere.

Perioada asta a dat a unele dintre cele mai jucate jocuri din istorie. Majoritatea au mers pe sistemul continuarilor. Astfel a aparut legendarul Warcraft II si tot in acelasi mod a aparut si Quake, primul FPS (First Person Shooter) complet 3D. (Era gandit initial ca o continuare a nu mai putin celebrului Doom).

Ia uite cata pixelii….(Quake 1 – 1996) – continuarea (Quake II), desi avea o poveste extrem de simpla si inutila, a avut un foarte mare succes in comunitatile online :

Hai si Warcraft II…ca tot e clasic (Si Age of Empires e clasic, dar imi e lene sa pun poza) :

In conditiile astea, Blizzard a mai creat un joc, care se mai joaca si acum…Starcraft (1998 – Considerat cel mai echilibrat joc de strategie creat) :

Tot in sistemul continuarilor a mers si Heroes II, pana acum neegalat la vanzari si la echilibrul unitatilor. (Sunt unii care sustin ca Heroes III a fost adevarata revolutie – in Romania, poate, dar Heroes II s-a jucat aproape 4 ani pe serverele online)

Sa nu uit si de regele carnagiului, de campionul interzicerilor (peste 10 tari) si de initiatorul ”revolutiei sangeroase” : Carmaggedon – primul joc a avut nu numai un background al povestii interesant, dar si personaje bizare si multa, multa violenta !

Cum nu pot sa umplu chiar tot blogul de imagini, o sa trec in revista doar anumite jocuri, cu mici consideratii la fiecare. Unele dintre jocurile care au facut ”lumea PC-ului sa se invarta” in aceasta epoca : Master of Orion II (un adevarat al simulatoarelor economice spatiale) , Fallout (Unul dintre primele RPG-uri moderne adevarate) , Theme Hospital (Ce frumos era sa faci injectii :D), Grim Fandango ( Jocul asta a marcat apusul epocii aventurilor point’n click – Cu exceptia lui Amerzone si Syberia, nimic de valoare nu a mai fost scos dupa).

As putea sa trec in revista, dar voi da si o poza din poate unul dintre cele mai originale jocuri create vreodata (prietenii stiu de ce) – capodopera celor de la Bulfrog – Dungeon Keeper. Era primul joc in care erai personajul rau (torturi si maceluri…muhaha) si in care controlul de tip strategie\simulator economic la persoana a treia putea fi usor schimbat cu un control first person. Jocul a fost ideea lui Peter Moulineaux, actualul conducator al Lionhead Studios…probabil singurul studio de creatie ce se mentine si acum in ”limitele originalului”…

Apropo de perspective si de shootere, era sa uit de jocul care a deschis perioada prin inovatie, adica adventure-shooterul 3rd person..legendarul…tadadaaaam..Tomb Raider (Multi il jucau doar pentru grafica din continuari si pentru faptul ca personajul principal era o femeie semi-dezbracata):

Alte jocuri care merita mentionate in aceasta perioada : Need For Speed 2 (un simulator auto cu o super grafica pentru vremea respectiva, si cerinte destul de mici), Thief:The Dark Project (Dupa System Shock, oamenii au vrut sa ne uimeasca cu un alt joc…intunecat…), Carnivores (da, stiti voi, jocul ala in care vanai dinozauri), Turok (Unul dintre primele jocuri care cerea accelerare 3D…dar grafica nu-l recomanda).

Iar era sa fac o omisiune importanta : 3D Realms – cei care in aceas perioada, pe langa samuraiul din Shadow Warrior, ne-au adus in fata ochilor un altfel de erou : Unul obsedat de femei, porc si ”cool” – Duke Nukem…(inca asteptam o continuare care sa sa fie altceva – Time to Kill era mai mult un add-on deosebit)

Printre titlurile colosale ale epocii, se numara si originalul GTA (da, cel numai pe jumatate 3D, acum disponibil ca un download gratuit pe site-ul Rockstar – contine toate orasele exploatate ulterior in GTA-urile tridimensionale : Liberty City, San Andreas si Vice City)

Cine mai merita mentionat ? Settlers 2, Might and Magic VI , Diablo (din nou) si Diablo II. As fi vrut sa inchei cu Diablo II, unul dintre cele mai vandute jocuri insa nu este cel mai important din acea perioada (este jocul care o inchide – ultimul joc cu o grafica slabuta care atinge cote mari de popularitate – in special online, datorita acelei comunitati !)

Multi nu ar putea uita :

Unreal Tournament (1999 – a dat un nou sens shooterelor online/multiplayer – A fost jocul anului la capitolul gameplay si grafica) – as putea mentiona si Quake 3 aici, insa nu a avut valoarea lui UT si nici baza de fani.

O sa inchei ”epoca” apoteotic – Cel mai bine vandut joc al tuturor timpurilor (probabil si datorita modurilor, in special a celui numit ”Counter Strike”) – Ladies and gentlegamers – Half-Life

Jocul asta are si o mare vina…a generat urmatoarea perioada, ce a popularizarii (2000-2004)…

Stiu ca pentru unii de-abia acum ma apropii de momentele culiminante ale experientei lor in lumea jocurilor…insa va urma si o parte a treia, cu ultimele doua epoci si eventual cu ”bijuteriile nedescoperite” – sper ca nu vor aparea in partea a patra…

P.S : Intentionez sa discut si despre declinul si disparitia unor mari case de productie, precum si despre evolutia EA si a unor MMORPG-uri…

Suntem pe harta ?

Stiu ca am promis partea a doua din articolul cu jocurile. Mai grav este ca textul l-am scris de vineri dimineata insa tot ce trebuie sa fac este iau poze si sa paginez (si va dura ceva). O sa vad cand imi mai fac putin timp (in ce dimineata).

Revin totusi la titlu : De ce suntem pe harta ? Pentru ca din ce in ce mai multe trupe mari de-afara incep sa apara pe la noi. Lasand la o parte Placebo, Depeche Mode, H.I.M si The Rasmus care fac parte din liga ”MTV” a muzicii (Desi Placebo au avut destule perioade). Am avut si Lake of Tears, am avut si Catamenia, am avut si Amorphis si era sa avem si Evergrey…

Anul acesta s-a anuntat printr-un comunicat prezenta (inca nesigura) in Romania a trupei germane de metal simfonic (sau de simfonie metal, avand in vedere ca sunt 11 oameni in trupa si 17 in concerte) Haggard, trupa care va scoate in aceeasi perioada un album nou.

De asemenea, chitaristul trupei Kamelot, Thomas Youngblood a scris acum o luna in blogul sau ”In 2007 we will be very eager to see Hungary and Romania”, desi la categoria ”tours” Romania ”nu era pe harta”.

Zvonuri sau nezvonuri, va voi tine informati (despre Haggard se vehicula data 23 Martie) si voi incerca sa fac rost de ”comunicate oficiale”.

Rock on 😉

Silent Hill – God damn it !

Eu am probleme serioase. De fiecare data cand incerc sa ma relaxez si ma uit la un film, si ala cu intermitente, dau peste o tampenie. Intai am dat peste Ils, si acum am evoluat…

Asta este o tampenie mai veche, din 2006.

Hai sa nu o dau in recenzii sforaitoare, pentru ca nu am nici timpul si nici calificarea : Filmul fura povestea jocului original (Silent Hill – Produs de Konami) si transforma totul intr-un carnagiu oribil cu actori anonimi.

Ce e ok in film : Povestea, adaptata dupa joc. Voi reda doar ideea generala, pentru ca exista poate amatori ai genului printre voi. Povestea pe scurt (fara final sau spoilere importante) : O mama isi duce fiica adoptata intr-un oras fantoma (Silent Hill) datorita faptului ca micuta, somnabula, rostea de foarte multe ori numele orasului. Finalul este de-asemenea reusit, desi seamana izbitor cu cel din ”Al Saselea Simt”.

Ce nu e ok in film : Cam orice altceva – de la actorii second hand, la durata extinsa a aberatiei pana la carnagiul infernal si la tonele de sange, gandaci si cadavre.

Sunt multi carora le-a placut totusi filmul. De ce ? Pentru ca nu auzisera de povestea din joc si pentru ca au rabdat eroic sa afle raspunsul la intrebarea amintita anterior : ”De ce ? (De ce moare lumea ? De ce apar monstrii ?)”

Ce ar fi facut filmul un film de referinta al genului ?In primul rand o durata mai mica. In al doilea rand mai putin sange si in al treilea rand o clarificare a povestii, care ramane totusi
interpretabila intr-un final. Cum anumite aspecte sunt destul de confuze , nu inteleg de ce producatorii au alocat o ora si douazeci de minute unei secvente-alergare-macel-alergare si numai douazeci de minute explicarii ideii generale a filmului. Filmul este
foarte lung…are in jur de doua ore, din care numai douazeci de minute sunt folosite ”cu cap”.

My Rating : A monstrous failure !

Ils (Them) sau Ei ataca

Aurolaci, varcolaci…nu mai conteaza (citat dintr-un ”amabasador roman la Edinburgh”)

Daca nu va plac filmele proaste despre romani, aruncati mai bine un ochi peste articolul asta, pentru ca vine partea a doua. Daca v-am facut curiosi (si foarte probabil ca v-am facut) si nu intentionati sa vizionati filmul prea curand, cititi mai departe.

Filmul se numeste Ils (Them), a aparut in circuit limitat in cinematografe in 2006, in Romania avand titlul ”Ei ataca”.

In continuare urmeaza un spoiler (pe scurt) al filmului :

Romania, Snagov (foarte aproape de Bucuresti – ca precizare) – 2002. Doua femei, mama si fiica, raman in pana in urma ”coliziunii cu un stalp”. In timp ce incerca sa repare masina, mama dispare in mod dubios. Incep sa se auda sunete ciudate – fiica striga dupa ajutor si se baricadeaza in masina, insa o mana (tipic !) de pe bancheta din spate ii opreste initiativa.

Incepe frumos, nu ? Spooky…cititi mai departe.

Personajele centrale ale filmului sunt un cuplu de francezi , Lucas si Clementine, veniti in ”Romania” cu un scop imprecis (ea este profesoara de franceza iar el ”scriitor”). Lasand la o parte ca mai toti francezii sunt poeti, scriitori, etc (desi majoritatea artistilor lor recenti sunt execrabili), francezii astia stateau si intr-o casa darapanata, ascunsa intr-o padure, langa un vechi sistem de canalizare. Tipic, nu ? (Totul era pozitionat in zona autostrazii Bucuresti – Snagov)

Pe ce se bazeaza filmul : In timpul serii cuplul incepe sa auda zgomote ciudate , observa ca masina (o dacie Solenza) a fost mutata din loc. De-aici incepe calvarul : Sunete peste tot, ”cineva” intra in casa…siluete stranii si cei doi actori (singurii angajati, restul au filmat pe o punga de Fornetti) alergand disperati prin casa. Barbatul este ranit de ”cineva”, si la scurt timp si femeia impartaseste aceeasi soarta (este ranita :D). Observatii : Ca orice don’soara care se respecta, si actrita din filmuletul asta apare in cateva scene in chiloti si se apleca de cel putin cinci ori pe parcursul filmului – raspunde la apelativul Clem (simplu, nu ? – numele lungi precum Clementine nu au ce cauta in horroruri). ”Scriitorul” este musculos si cam tantalau pentru un ”scriitor”.

Revenind la subiect : Filmul o tine tot asa cu personajele negative reprezentate de niste omuleti bizari cu glugi negre care se catara pe case si scot sunete ciudate. La un punct cei doi o iau la fuga prin padure fiind urmariti cu lanterne si chiuituri de ”ei”. Tipa dispare dupa ce gaseste masina iar tipul ii urmareste tipetele (ranit, schiopatand..dar totusi..alergand !) intr-un canal (sugestiv, nu ?).Acolo, unul dintre ”cei rai” ii dadea printr-o punga sa respire aurolac (”bronz” sau nitrolac) eroinei, intre timp ce un copil striga ”Inceteaza, o chinui” in cel mai fals mod posibil. Evident, copilul cel bun ii si ajuta pe cei doi sa scape. Dar nu ! Twist of fate…nu-i ajuta sa scape, ci le da aceasta iluzie dupa ce ii aduce intr-o fundatura unde il ucide pe barbat aruncandu-l de pe o scara. Clem (personajul feminin, daca nu ati fost atenti mai sus) fuge printr-un tunel doar pentru a ajunge la o gura de canal inchis. Tipa de vreo doua ori si dispare…

Final apoteotic : Padurea din jurul casei celor doi freamata in timp ce din ea ies vreo patru copii, nu mai mari de 15 ani…cei patru se urca intr-un autobuz. Pe un fundal ce dispare treptat apare raportul politiei ”Cadavrele celor doi au fost gasite dupa 5 zile…blah..blah…unul dintre cei responsabili de moartea lor a spus la ancheta : Nu au vrut sa se joace cu mine”. (Fraza mai este mentionata odata in finalul filmului)

Mesajul filmului : Nu veniti in Romania…aurolacii cu lanterne si cutite se vor catara pe casa dumneavoastra si va vor ucide ! (Apropo : Pe cand un film cu maidanezi mutanti ?)

Poveste reala : Intr-adevar o frantuzoaica a fost ucisa de catre ‘copii strazii’ in Romania (nu atat de recent) insa numarul lor de-atunci si faptul ca ea a ”initiat o conversatie” a dus pana la urma la provocarea acestora si la un accident cauzator de moarte. Violentele unor tineri francezi, indreptate asupra cetatenilor romani in 2004 ar fi putut constitui si ele la fel de bine un subiect de film – puteam transforma francezii in ‘sectanti imperialisti’ si romanii in victime inocente…dar deh, daca n-avem regizori valorosi ca ai francezilor !

Parti bune :

-Atmosfera : Regizorul nu este un retard total (precum scenaristul). Regizorul, ”stie meserie” – jocuri de camera, sunete contrastante…filmul are pasaje scarry + mentinerea suspansului. Pana spre finalul filmului, nu-ti dai seama cine sunt atacatorii.
-Fundul actritei din rolul principal

Parit proaste :

-Finalul si mesajul filmului
-Plasarea in Romania si mentionarea faptului ca ”este inspirat dintr-un fapt real”.
-Sanii actritei principale (Nu sunt obsedat si nici un fan al femeilor lipsite de creier, insa in filmele horror actritele din rolurile principale urmeaza stereotipul : femeie de casa care arata extem de bine)

Trebuie sa recunosc – Daca nu as fi fost roman (daca as fi fost un francez sau un american ignorant, de exemplu), filmul mi s-ar fi parut destul de infricosator , si destul de ”clonat” dupa ”The Hills Have Eyes” (originalul sau remake-ul, nu are relevanta).

Inadvertente – In 2002 – Nu se folosea numarul 112 pentru a chema politia, si nici serialul Trazniti in Nato nu aparuse inca. (Sunt si astfel de pasaje in film)

Nu iau apararea unui oras jegos precum Bucurestiul (desi in ultima vreme s-a maicuratat) populat de niste oameni nesimtiti prin indiferenta, insa in ultima vreme suntem din ce in ce mai des calcati in picioare. De ce sa nu vedem si partea buna a lucrurilor ? Jegos cum e, Bucurestiul ofera totusi niste posibilitati si are destule lucruri ce merita vazute. La fel si Snagovul !

P.S : Nu e prima tentativa francezilor de a ne calca in picioare – ”Eterna si Fascinanta Romanie” va spune ceva ?

Jocurile de alta data (Partea 1)

They don’t make ‘em like they used to …

Ce sa spun ? Ca am avut calculator (a se citi ”PC, Desktop, Computer” – dupa preferinte) cand altii inca erau incantati de ”Terminator 7” (o varianta chinezeasca, modificata, a legendarului NES – Cateva erau clone de SNES) – nu-i ”vina” mea, ci a viziunii progresiste a parintilor.

Odata cu aparitia PC-ului in lumea mea (suna cam bizar si patetic, dar asta e), pe langa multiplele posibilitati oferite de acesta (nu aveam inca net, dar aveam destule alte activitati la indemana) au aparut si jocurile. Mai avusesem un Sinclair (varianta pe 128kb !) si un Amiga (Home Desktop – facea concurenta PC-ului pana in 1994 – extrem de avansat pentru timpul lui, insa marketing-ul slabut si falimentul gigantului Commodore l-au ingropat). Nu am fost niciodata genul de ”obsedat” care sa se inchida in casa pentru a se juca (I’ve had my moments though) insa au fost cateva titluri care mi-au ramas intiparite in creieras.

Jocurile electronice\virtuale (sa nu spun pe PC , pentru ca piata a fost dominata multa vreme de console) reprezinta o evadare din cotidian poate la fel de placuta ca o carte sau o muzica buna. Evident, bagajul cultural si emotional pe care ti-l transmite o carte e mai mare, insa exista jocuri care pot transmite si solicita enorm (de la strategii clasice pana la RPG-uri). Problemele pe care le creeaza aceasta activitate sunt lipsa de socializare, pierderea simtului realitatii si afectiunile fizice. (Numai de a doua afectiune am suferit, pentru ca socializam si ma simteam deosebit de bine fizic 🙂 )

Din ce am jucat (intre 1995-2004, mai toate titlurile mari si titlurile mai vechi, sub emulare) si din ce am citit, m-am gandit, pentru o mai buna asimilare, sa grupez jocurile in ”epoci’. Epocile si perioadele de timp imi apartin. (evident, copyright). Voi adauga si consideratiile mele si le voi astepta evident si pe ale voastre.

1.Epoca ”preistorica” (1970-1980)

Apar primele console primitive de jocuri si primele jocuri ”clasice”. De mentionat aici ar fi probabil cel mai influent joc din istoria gaming-ului : Space Invaders (1978) lansat pentru console primitive dar in primul rand pentru jocurile de tip arcade (de sala). Jocurile de sala au inregistrat cei mai multi jucatori pana prin anii 90′, deci nu sunt de neglijat. In aceasta epoca au inceput sa aiba succes aceste tipuri de jocuri !

2.Evul mediu ”intunecat” (1983-1990)

Nici aici nu se poate vorbi despre jocuri pe PC in adevaratul sens al cuvantului. Jocurile pe consola dominau piata, PC-urile nefiind inca suficient de populare pentru a fi considerate platforme de jocuri.

Nu voi insista prea mult asupra acestei perioade, insa in cadrul ei este de remarcat : Criza jocurilor din 1983-1984 (criza care i-a aruncat pe cei de la Atari de pe piata consolelor pe piata distributiei) si ”revolutia Nintendo” cu sistemul NES. Acum s-au incetatenit personaje ca Zelda, Sonic si nu mai putin celebrul Mario. A fost o ”epoca” dominata in principal de console si de jocurile de tip jump’n run (sidescrolling games).

In aceasta perioada s-au creat si cateva jocuri pentru PC, insa nu au fost indeajuns de relevante pentru gen.

3.Revolutia (1990-1995)

Probabil cea mai relevanta perioada pentru jocurile PC. Totul a inceput prin cateva ”portari deosebite” de pe consola pe PC, cea mai cunoscuta fiind cea din 1990 a jocului Prince of Persia. Probabil jocul asta a atras pe multi, insa au existat multe incercari deosebite de a porta sau crea jocuri mult mai complexe precum Power Monger, al celor de la Bulfrog (rest in peace), un joc de strategie 3D, creat in anul 1990 !

De remarcat totusi ca Prince of Persia a reprezentat contactul multor ”copii” cu lumea PC-ului. Alte jocuri de tip jump’n run (arcade sidescrollers) foarte cunoscute in perioada respectiva : Commander Keen, Dangerous Dave and The Haunted Mansion si Prehistoric 1&2 .

Nu cred ca as putea uita de Midway si de portarea lor celebra , ”criminalul salilor de jocuri ” : Mortal Kombat (Daca Street Fighter a dominat consolele, Mortal Kombat s-a impus mai rapid pe PC – mai tarziu l-a avut ca rival (dar fara succes) pe domnul ”Super Street Fighter 2 : Turbo”.)

Publicul isi indrepta din ce in ce mai mult atentia asupra PC-ului, aparitia sistemelor de operare grafice si a interfetelor prietenoase permitand inflorirea unor serii precum Wizardry sau Might and Magic. Totusi, cateva jocuri au facut ”totul sa evolueze”. Dune II (desi si primul Dune fusese un succes) – strabunicul jocurilor de strategie in timp real (RTS) si nu mai putin celebrul Doom (care venea dupa ”Castle Wolfenstein”, insa aducea multe in plus la nivel grafic si la nivel de control).

Dune II… (Nu avea el selectii multiple si alte nazuri, dar era frumos…si avea si muzica frumoasa 🙂 )

Si Doom… (Doom II, din 1994 arata cam la fel si e aproape identic, deci nu-l voi mai mentiona). Doom a fost primul shooter first person (FPS) 3D – Castle Wolfenstein era isometric, deci doar simula cele trei dimensiuni. Nu era complet 3D insa era destul pentru perioada respectiva

Epoca aceasta a fost definita si ca o epoca de inflorire a genului adventure, mai precis a ramurii point’n click (jucate exclusiv cu mouse-ul). Lucas Arts si Sierra Online erau experti in astfel de jocuri, dintre care amintesc : Leisure Suit Larry , Simon the Sorcerer si genialul Day of The Tentacle.

Cateva jocuri prerendered precum Zork sau Myst si-au facut aparitia in perioada respectiva. Grafica prerendered se baza pe redarea electronica a unor imagini reale. Interactivitatea era mica…multe jocuri semanau cu niste ghiduri virtuale 🙂

Seriile precum Wizardy, Might and Magic, Shapeshifter , adica CRPG-urile (Computer RPG – viziune first person) au inflorit extraordinar la inceputul anilor 90′.

Eye of the Beholder – Un ‘clasic al genului’ (poveste frumoasa, joc frumos) :

Si extrem de celebra creatie a celor de la Looking Glass – System Shock (o combinatie deosebita intre un shooter, un adventure si un ”survival game”)

Primul Heroes of Might and Magic a aparut in 1995, insa nu a avut succes, desi predecesorul sau, King’s Bounty avusese o primire destul de buna

Si ca sa nu neglijez fanii jocurilor ”cu masini” o sa amintesc aici si Grand Prix, Lotus : The Ultimate Challenge (la inceputul anilor 90′) si de ce nu, Need For Speed. (Formula 1 Grand Prix a fost probabil primul joc ce a beneficiat de o comunitate online activa)

O poza cu ”Lotus” :

Si una cu NFS :

Voi aminti aici si un joc care a facut istorie, scandalizand – Syndicate (si mai tarziu : Syndicate Wars) – un joc violent bazat pe un univers distopian, in care controlai o serie de patru ”luptatori pentru libertate” si…pe scurt…macelareai in draci :

Nu se poate sa nu amintesc si de jocul care a reusit sa sporeasca enorm popularitatea strategiilor in timp real : Warcraft (I) – Orcs and Humans :

Desi cele mai originale jocuri in perioada aceasta au aparut, o sa inchei perioada cu jocul care a definit strategiile in timp real (RTS) si anume : Command and Conquer. Este vorba despre primul joc din serie, nu de Red Alert sau de altceva. A mai fost numit si ”Tiberium Dawn”.

Perioada aceasta a fost cea care a transformat jocurile pe PC intr-o industrie. Ar fi multe de amintit aici (jocuri si sub-perioade) insa pe scurt : totul a inceput de aici…inclusiv grafica 3D. Ce a caracterizat per total epoca : ORIGINALITATEA – In gameplay (modul de joc) si in poveste. Rest in Peace, epoca dulce de sustragere din realitate 🙂

Ce va asteapta in partea a II-a ? Tratarea celorlalte trei perioade ale gaming-ului : Epoca de Aur (Warcraft II, Master of Orion II, Quake, Heroes II, Carmaggedon…terminand cu GTA si Half-Life), Epoca de Popularizare si Epoca Grafofiliei (si a lipsei de originalitate – o traim) precum si mici recenzii la cateva ”bijuterii nedescoperite” ale jocurilor pe PC, precum Master of Magic, Birthright, Power Monger, Jagged Alliance, Deadline si multe multe altele…

Cred ca voi trage si concluziile tot atunci, invinuindu-i pe cei care sunt de invinuit !

Cand vine partea a doua ? In maxim 3 zile, pentru ca deja este ”in plan”.

Nu mai insist cu copyright-ul : Se intelege – drepturi de autor.

O zi tusita…

Azi am tusit. Azi am avut examen si am tusit, iritand cativa colegi fata de care imi cer scuze. Nu am fost singur in demersul meu de a tusi. Am fost ajutat de cel putin doua colege de facultate.

Tocmai am scris o prostie in blog – Maine voi scrie articolul cu perioadele jocurilor pe calculator.

Pana atunci, alt videoclip – Kamelot – The Haunting (O piesa clasica !) :

P.S : Scuzati faptul ca va var pe gat tot felul de prostii 😛

Feint…

Eh, dragii mosului. Nu am timpul sa scriu articolul promis (dar voi avea, maine seara) pentru ca vine examenul.

Totusi, zilele trecute imi venise in cap piesa asta, piesa care-mi placea enorm in momentul in care am descoperit Epica.

Epica – Feint (primele lor doua albume sunt excelente…mult peste clonele de Nightwish aparute in perioada 2000-2003…de fapt cred ca sunt si mult peste Nightwish-ul acelor ani)

P.S : Descoperisem Epica din ratiuni ”masculine” – Solista, ”Simone Simmons” e tare draguta…ia dati un search pe net !

Vicii – Tag

Am primit zilele trecute un tag de la Gramo pe tema ”Care sunt cele mai mari cinci vicii ale tale”.

Pentru ca nu-i frumos sa refuzi un tag, si pentru ca-n sesiune nu-mi pot termina articolele mai generoase, iata cele mai mari vicii ale mele :

1.Creatia – ma apuca oriunde oricand si las orice altceva. Fie ca este vorba de a scrie, de a schita ceva sau de a face o mica tampenie (a se citi ”inventie”) cand simt nevoia asta bizara , de multe ori soldata cu aberatii inutile, abandonez lucrurile mai serioase.

2.Muzica – Din perspectiva de ascultator si poate de creator, dar mai ales de ascultator. Sunt dependent de muzica si devin irascibil daca nu-mi primesc doza prea multa vreme. (a se citi ”o saptamana”).

3.Eu – eu sunt un viciu pentru mine. Interesul meu primeaza si la fel si toanele sau ”cheful meu”.

4. Femeile \ Fetele – Prin replica asta o sa par obsedat sexual insa nu faceam o trimitere la sex. Simpla prezenta a sexului opus ma linisteste.

5.Puterea – nu mai este vorba de un viciu, ci de o obsesie. Poate ar fi trebuit sa o trec pe primul loc.

(Si ca un viciu suplimentar, inspirat de una din persoanele taguite : Spatiul privat…dar deja nu mai constitutie un viciu…leutul a invatat sa imparta :D)

Sunt curios de ce-mi raspund : Ioana Sima , Malefica, Corina – P.S : Am dat tag-urile la nimereala..daca va simtiti neglijati, voi mentiona si alte bloguri 🙂