Do you know what time it is ? It’s hammmering time…adica da, iar o sa ma leg de ceva ce m-a scos din sarite sau ma scoate in general din sarite. De data asta este timpul smiorcaielilor promovate de diversi indivizi cu un grad mai mic sau mai mare de incapabilitate.
De ani de zile tot aud sintagmele ilar-vomitive ”Banii nu conteaza\ Banii n-aduc fericirea \ Banii sunt ochiul dracului \ Banii…blah..blah…’‘. Ok, am priceput :banii n-aduc fericirea. Dar sunt ESENTIALI in integrarea in societate. Genul asta de atitudine face parte din filosofia de maidan promovata de diverse filme si prin destule instrumente de manipulare curente. (Se incadreaza la categoria zicalelor de gen ”Nu ai obtinut X pentru ca incercai prea mult”)
Aiureala despre cum banii nu conteaza, despre cum iti preiau viata si cum nu o vei mai putea trai daca alergi dupa bani apartine unor persoane care s-ar putea incadra cel mult la categoria incapabililor. Banii sunt actualul motor social si de fapt banii au fost intotdeauna la baza societatii. Daca o sa ma contraziceti si o sa spuneti ca in epoca ”trocului” nu contau atat de mult banii, o sa reduc problema la ceva mai simplu, cum bine a redus-o maestrul Hemingway : A avea si a nu avea.
Desigur, nu vorbesc aici de oamenii care strang prin orice mijloace bani cu scopul a-i…avea. Achizitionarea de ”produse noi” (pentru a fi in randul lumii) face parte din categoria materialismului ieftin. Vorbesc despre oamenii care vor sa faca ceva, care au un vis (sau mai multe) si care trag din rasputeri pentru a il implini. Exemplu : Nu poti pune pe acelasi palier un golanas de cartier care a tras trei tepe si a facut 100 000 de euro cu un om care a muncit pentru banii astia. De ce ? Pentru ca al doilea a suferit o transformare, o evolutie si o specializare in timpul procesului pe cand primul tot un sub-om neglijabil a ramas. Adevarata putere vine din modul in care iti procuri banii (de preferat printr-o profesie liberala sau prin ascensiune in cadrul unei corporatii cu scopuri precise) nu neaparat din cantitatea lor (deloc neglijabila de altfel)
Pentru a-ti implini visele trebuie sa tragi si sa tragi tare. Si o pisica isi poate trai viata la maxim, si cred ca o face…insa scopul nostru, ca fiinte superioare este sa facem ceva , sa avem un ”proiect”, ceva maret. Stiti voi, piramida lui Maslow , ultimul nivel – nevoia de autoimplinire. Ai ajuns la un anume punct in existenta ta in care ai si baza materiala si statutul social care-ti permite sa faci si ”altceva”. Excelent ! Poti trage cinci ani ca programator pentru ca ulterior sa-ti poti publica un set de carti, sa faci ceva pentru tine si sa nu mori de foame ca majoritatea scriitorilor romani. (desi nici salariul de programator nu e prea mare aici :P)
Dragostea in sine este efemera. Surprinderea sentimentului prin intermediul artei este un scop nobil, insa dragostea in sine nu. All in the chemicals, baybe. Cum bine observau si anticii, unul dintre scopurile marete ale omului (singurul chiar) poate fi creatia. Creezi ca sa ”umpli golul din univers” (vorba lui Michellangelo, care nu a folosit cuvintele astea, dar sunt sigur ca le-ar fi folosit daca ar fi scris pe blogul meu) deci sa te descarci, sa lasi ceva in urma si de ce nu, sa fii mai aproape de conceptul dumnezeirii. Prin creatie nu inteleg aici numai creatie artistica, ci creatie in general.
Ajunsi la o varsta venerabila, unii tin mortis sa ne omoare cu sfaturi de viata despre cum banii pe care nu i-au avut nu conteaza. Poti avea bani si sa-ti pastrezi libertatea culturala si intelectuala. (Nu vorbesc de morala aici sau de concepte inventate precum etica). I-am spus recent cuiva ca prefer sa fac bani din domenii adiacente ”visului meu” (independenta creativa, nu intru acum in detalii personale) si mi-a raspuns ”Vei face atat de multi bani incat nu te vei mai putea intoarce inapoi si vei trai numai pentru ei ”. Uite din ce vid cerebral izvora intelepciunea ancestrala…
Hmm…sa-mi urmez visurile ? Oare ? Nu ar fi mai bine sa am intai de toate un statut care sa-mi dea un punct de plecare ? Sunt atatatia ”boemi” ( trupe si zeci de poeti , prozatori si filosofi ratati) care bat din poarta in poarta si defuleaza pe unde-apuca pe tema ”nu se mai respecta cultura in ziua de azi”. Pratchett avea dreptate. Daca nu te poti adresa publicului, nu esti scriitor (usor modificat citatul). Un scriitor adevarat scrie pentru altii, nu pentru sine. Poti sa te autonumesti cum vrei tu, artist, filosof…dar nu scriitor. Succesul (comercial sau critic) marcheaza adevarata valoare, nu impresia fantastica pe care o ai despre tine sau limbutele in poponet pe care ti le dau cei 2-3 pierde-vara de langa tine. Daca ai un stil putin mai elitist nu te poti astepta la un mega succes comercial insa te poti astepta sa ai un public fidel care sa-ti asigure niste venituri decente.
Mai e si problema ”underground-ului”. Cred ca multi nu inteleg de fapt conceptul. 90% din underground-ul romanesc este format din pseudoartisti si fetite plangacioase. Underground inseamna sa ai un public (deci public !) al tau , mai putin numeros decat cel din mainstream pentru faptul ca genul ala de manifestare artistica nu se gusta in regiunea de bastina. Poti fi un artist ”underground” cu un public al tau (si public nu inseamna sapte oameni) dar nu poti fi un artist ”underground” daca esti complet inapt muzical\artistic si daca nu esti bagat in seama de casele de discuri\edituri din cauza faptului ca tot ce poti tu creea este infect.
Un exemplu ar fi recentele festivaluri de film independent. Am pus si eu ochisorul pe cateva astfel de filme in ultima vreme, bazandu-ma pe experienta unor ani trecuti, in care filmele independente chiar reusisera sa ma impresioneze. Nu sunt deloc un amator al filmelor hollywoodiene, al action-urilor ieftine si al comediilor de doi lei..dar come on ! Urmarind si tendinta TIFF si nu numai, majoritatea ”regizorilor” independenti de-afara au inceput sa abordeze strict tematica sexului si a frustrarilor sexuale..pederasti, homosexuali (nu, nu sunt sinonime totale), pedofili cu diploma, lesbiene..tabuuri…constipatie mentala grava si regie de doi lei. Sexul, util si destul de placut, poate fi redus foarte usor la bazele sale fiziologice, incercarea de a-l scoate din zona banelului chinuind creierasele multor regizori de ceva ani incoace. Daca esti ”independent” si vrei ”altceva” nu incerca sa imiti tendintele mainstream la modul cel mai retardat posibil. Raman la parerea ca unele chestii trebuie sa ramana in underground. (intr-un underground foarte, foarte indepartat)
Iti poti trai viata daca alergi dupa cariera ? Evident ca poti…doar nu o sa stai zi si noapte cu nasul in ”cariera” doar pentru o suta de dolari in plus. Invatatul din carti sau de la ”profesori” chiar nu ajuta (decat la nivelul de fapt divers)…stiti cum se spune ”Practice makes perfect” (nu am auzit pe niciunde dictonul ”Studying makes it perfect”)
Uite, sa dau un exemplu poate putin inoportun, dar corect : trupa Novembers Doom. Este una dintre cele mai bune trupe de doom americane. Nu sunt fan al genului, dar ”I know good shit when I hear it”. Ultimele doua albume au o super productie si artwork-uri la fel. Ce fac membrii trupei in timpul liber (pentru ca el exista) ? Muncesc…si muncesc pe branci in slujbe de rahat pentru simplul fapt ca ei fac muzica pentru un public al lor si pentru a lasa ceva in urma. Vi se pare ca ma contrazic ? Nu-i chiar asa…creezi , iti urmezi visul\hobby-ul pentru a lasa ceva in urma si pentru a te simti implinit (adica o faci pentru tine) insa pentru a putea sa-ti practici ocupatia visata trebuie sa MUNCESTI ! Poti munci in domeniul respectiv…de exemplu, daca esti un om care a terminat conservatorul poti foarte bine sa faci backing vocals in alte trupe , sa fii muzician de studio sau de concert pentru altii, doar pentru a putea sa-ti eliberezi sevele creative pe propriul album. La fel, un scriitor ar putea colabora cu diverse reviste, ar putea face pe jurnalistul (fara pregatire nu stiu cat o sa-i iasa) si ar putea scrie o groaza de materiale de consum pana sa ajunga sa-si definitiveze magnum opus-ul. Singurul impediment in calea succesului individual este atitudinea boema.
Cred ca am clarificat faptul ca in postul asta nu este vorba de snobismul si obsesia posesiunilor materiale ci de bani in sine, care te pot duce departe. Scopul meu poate fi un Maybach, dar scopul meu poate fi si un atelier de pictura. Deci, depinde de scop, nu-i asa ? A spune ”Nu am nevoie de bani pentru a fi fericit” este o dovada de ignoranta si imbecilitate. Ok…nu am nevoie de bani pentru a fi fericit, dar am nevoie de o EA care sa-mi stea alaturi si de o meserie care sa mi se potriveasca. Ce fac de-aici incolo ? In niciun caz sa ma rog la vreo entitate invizibila pentru a le primi, sa ma laud prin diverse locuri ca mustesc de talent dar nu ma recunoaste nimeni, etc… Femelele vin la masculul care are si cuib, nu numai cap. E cazul microbistilor de cartier. Nu sunt fan al fotbalului dar cand ii vad pe unii comentand ”uite ce tanar e ala de la echipa X…la 17 ani a dat norocul peste el. Pai daca m-ar gasi si pe mine selectionerul x…”. Oare cati se gandesc ca , in ciuda lipsei de educatiei si a intelectului limitat (in general), majoritatea fotbalistilor si-au sacrificat copilaria si o buna parte din tinerete pentru a ajunge unde sunt ? Valabil pentru zeci de alte meserii….
Alte tampenii de gen : ”Banii nu aduc fericirea, dar o mentin” (Gazul nu aprinde focul, dar il mentine ?)\ ”Banii nu sunt TOTUL pe lumea asta” (Nimic nu este TOTUL pe lumea asta)\”Banii nu conteaza cand ii ai” (Daca ii strangi ca sa-ti faci rezerve de hartie, nu. Daca esti baiatul lui tata inseamna ca ai fost educat prost)\”Sanatatea conteaza cel mai mult, uita-te la oamenii cu probleme” (Ma uit, si-mi pare rau de ei…dar vedeti vreun om care are nevoie de o operatie sau de un medicament sa spuna ca ”Banii nu conteaza” ?)
Ambitia pare a fi cuvantul de baza aici.
Concluzie generala : Abandonati atitudinea boema si mai puneti mana si munciti, invatati, faceti ceva…si lasati filosofiile de budoar.
Kro$$fire's Blog 
Respect. Uite un joc foarte frumos care evoca exact ce ai spus tu. Se numeste CashFlow, in joc trebuie sa faci bani pentru ca in cele din urma, cand ajungi bogat, sa poti sa-ti implinesti visul … Visul ti-l alegi la inceputul jocului.
Toate cele bune!
Comentariu de wpolitika — iunie 7, 2007 @ 9:13 am |
Faina ideea 🙂
Comentariu de krossfire — iunie 7, 2007 @ 9:39 am |
Eu cand am inceput sa lucrez, am zis ca fac ce fac din placere…dupa vreo doua luni de lucrat semi-moca am inceput sa zic „wtf? muncesc moca?”…acum, ca am inceput sa iau bani seriosi sunt atat de fericita!!!
Comentariu de Ioana Sima — iunie 7, 2007 @ 10:27 am |
As I was saying 😉
Comentariu de krossfire — iunie 7, 2007 @ 10:39 am |
da lung mai e post-ul :))cat am citit din el sunt de acord cu tine.restul pareri dupa ce citesc
Comentariu de baghy — iunie 7, 2007 @ 2:13 pm |
[…] suport pentru articolul lui Krossfire legat de bani vreau sa mentionez ca pentru mine functioneaza bine sistemul de […]
Pingback de vândpupăză » Blog Archive » Milestones — iunie 9, 2007 @ 12:44 am |
scrii destul de bine, iti structurezi interesant argumentele dar din pacate ce sustii aici e complet needucativ.
din ce inteleg eu aici tu dai drept reteta perfecat a succesului mediocritatea. o nu, lucrurile nu stau deloc asa. eventual asta te face sa ai priza la public dar te face sa stagnezi ingrozitor si evolutia ta e zero. mediocrul perfect e intotdeauna cel mai aplaudat. „geniul”, cel ce iese din rand,ce ce traieste autentic si nu dupa retete sau aplauze, e cel care este apreciat peste 100 de ani dupa ce moare. si asta e adevarata valoare. care depaseste prezentul. ori tu recomanzi cantonarea in prezent ceea ce e trist din pct meu de ved.
in rest, imi place blogul tau ca e divers.
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 11, 2007 @ 9:20 am |
N-ai inteles. De nicio culoare nu promovez mediocritate. Din ce in ce mai rar mediocritatea ajunge sa fie sinonima cu succesul material ! Tocmai ideea de-ati urmari visul te scoate din mediocritate. Un mediocru nu va trece niciodata de faza materialista.
Dar niciun ”geniu pustiu” (inchis in el sau la extrema cealalta, boemul) care nu face absolut nimic pentru a se promova (e blocat in propria lume) nu are valoare mai mare pentru societate decat un mediocru !
Comentariu de krossfire — iunie 11, 2007 @ 1:12 pm |
fals. geniul pustiu pe care il dispretuiesti este singurul adevarat liber pebtru ca vorbim de libertate aici avand in vedere ca mediocrul este un simplu sclav al societatii. tu ce ceri de fapt? ca si artistul sa fie sclavul dorintelor poporului? daca oamenii vor procese indecente a ala OTV atunci si artistul sa se „promoveze” a la OTV?? turnul de fildes te apara de mizeria lumii. sigur trebuie sa ai contact cu mizeria ca sa poti vedea lumina dar nici sa te manjesti la randul tau ca sa ai mai multa priza la public pt ca in felul asta nu mai poti vedea lumina deloc.
vad ca ai o perceptie usor distorsionata asupra „boemului”. ca sa fim mai concreti ai putea sa-mi dai un exemplu de boem ratat cum zici tu ca sa inteleg unde e problema de fapt.
oricum interesant ca ai pus probl asta!
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 11, 2007 @ 4:57 pm |
Libertatea individuala o vei avea mereu. La fel ca tine gandeam si eu in liceu…insa imi permiteam. Scriam, faceam pe intelectualul si ce e mai grav, reusisem si sa fac bani din asta (mergeam pe la toate concursurile) insa nimic serios (Exceptie poate un concurs national) si nimic cu-adevarat banos.
Chiar aveam o discutie cu un om care a publicat foarte mult si care e de aceeasi parere cu mine in privinta autorilor ”comerciali” : De multe ori sunt mult mai inteligenti decat cei care o freaca in underground si fac pe marii intelectuali.
Ce vreau eu sa subliniez : Daca esti un adevarat artist, vei gasi o metoda excelenta de a te intretine. Daca scuipi poezii moderniste la minut si arunci culori pe o panza spunand ca sunt ”ganduri”, mai bine te apuci de dat cu sapa ca ala va ramane nivelul tau.
Te legi inutil de OTV. Nu urmaresc postul si consider ca nu eu sunt publicul acelui post. Am avut ocazia sa discut cu PR-ul de-acolo (una dintre asociatiile din cladirea OTV m-a ”fortat” sa iau acelasi lift cu tipul). Desi dubios, individul ilustreaza clar conceptul OTV : Public Acces Television. Sau ”pay to see yourself on tv” pentru ca oricum controlul este minimal. O nisa exceelnt exploatata. Dan Diaconescu nu este deloc un tip prost, este doar sictirit si extrem de smecher. Dovada ? Discursurile lui din afara OTV si muntii de bani pe care i-a facut din ideea lui. Cu ce raman din asta ”intelectualii rasati” care fac glume cu OTV ? Cu un gust amar si cu zero directie.
Pe scurt : Daca ai valoare intr-un domeniu o vei putea confirma. Dumnezeu, norocul, societatea nu ar trebui sa te opreasca !(si nu , nu vorbesc de valoare in sensul aproape funest dat de manelisti acestui cuvant)
Comentariu de krossfire — iunie 12, 2007 @ 5:34 pm |
„Chiar aveam o discutie cu un om care a publicat foarte mult si care e de aceeasi parere cu mine in privinta autorilor ”comerciali” : De multe ori sunt mult mai inteligenti decat cei care o freaca in underground si fac pe marii intelectuali”.
deci gata la faza asta m-ai dat pe spate… poate ca ar trebui sa faci o decantare intre un inteligent comercial care in 5 ani este uitat si este inlocuit cu un alt inteligent comercial si un Baudelaire care era hulit de contemporani si traia modest si vorbim si acum despre el si vom mai vorbi si peste o suta de ani… despre asta e vorba. daca esti comercial este cantonat in problemele prezentului. esti la fel de „inteligent” ca si un om de afaceri. adica aici si acum. ori scuza-ma dar arta se ocupa de o cu totul alta categorie temporala.un comercial nu e niciodata liber pt ca e mereu legat de „preferintele ” publicului. modelul intelectualului pe care il dispretuiesti tu are libertatea de a nu se lasa „mutilat” de preferintele mediocre ale majoritatii si sa isi asume propria cale. iar propria cale nu inseamna (mai ales in sens biblic) in nici un caz succes financiar.
exemplul tau mi se pare deja f edificator in legatura cu ce tip de persoana esti. in perioada liceului spui ca „faceai pe intelectualul” si apoi ti-ai dat seama ca nu merge si ai renuntat. pai asta era problema, ca era o spoiala. nu aveai caracteristicile unui intelectual (care nu e chiar artist nu stiu de ce ai facut sinonimia asta)pt ca te interesau banii si NU ceea ce faceai, respectiv scrisul. un artist e in stare sa mearga si la inchisoare pt arta lui pt ca viata lui depinde de asta (Oscar Wilde a facut puscarie ani buni pt cartea Dorian Gray, sper ca-ti sunt familiare numele).
asa ca e clar ca perspectivele noastre sunt total diferite numai ca a ta e complet materialista si as vrea sa recunosti asta. pt tine „implinirea visului” se traduce in cati oameni te aplauda si cat de mare e contul in banca. ambele sunt forme perverese de sclavie. un artist e suficient de „inteligent” incat sa stie ca implinirea unui vis sta in cu totul alta parte. cred ca prin aceasta pledoarie tu doar iti justifici neputinta de a-ti duce pana la capat visul artistic (inteleg ca si tu ai fost in aceasta breasla). si nu mi se pare corect sa emiti astfel de judecati asupra altora care nu se lasa vrajiti de bani si isi continua visul cu orice risc.
sper poate ca vei mai reflecta!
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 5:10 am |
my blogs daca vrei sa stii mai bine ce gandesc http://360.yahoo.com/miruna17vlada si http://www.mirunavlada.wordpress.com
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 5:15 am |
Nu prea intelegi ce inseamna materialism, nu ?
Nu prea ma intelegi nici pe mine. In liceu faceam pe ”elitistul”. Din pacate elitistii mor de foame. Toata lumea imi lauda ”talentul”, etc…numai eu ma uram sincer pentru ca nu faceam nimic cu el. (In liceu faceam o groaza de chestii, de la muzica, literatura si programare de jocuri pana la organizari de evenimente)
Neputinta de-ati duce pana la capat visul artistic ? Chiar nu stii ce vorbesti. Esti inca un copil, desi nu cred ca esti mai mica la nivel de varsta decat mine. Pe moment muncesc (”imi rup spatele” , cum imi place sa cred uneori) pentru a-mi indeplini visul artistic, insa muncesc tot in domenii adiacente talentului nativ. (adica aplecarea spre creatie).
Am citit foarte mult timp pentru o perioada (facultatea si activitatile extra nu imi permit mai mult de 2 carti pe luna, daca le apuc si pe-alea).
Gresesti fantastic cu geniul literar si comercial. Exact la fel gandeam si eu pana m-am lovit de logica economiei de piata si de societate si mi-am dat pus intrebarea ”Oare vreau sa fiu un idiot care toata viata subzista si asteapta sa fie recunscut postum sau un om cu o pozitie sociala impozanta care face ce vrea cand vrea ?”
Un comercial este zeci de ori mai liber decat un non-comercial. De sute de ori chiar. De ce ? Pentru ca are putere financiara de a spune ce vrea, cand vrea, cu un impact fantastic. Daca vrea sa o lase balta cu totul (si multi au facut-o, vezi cartile ”disidente” a le lui Stephen King, care s-a departat treptat de horro) o va face si se va impune ca un autor adevarat. Non-comercialul va fi mereu blocat din incapacitatea sa de-asi fideliza publicurile si de a iesi din garsoniera in care-si concepe textele.
Poti crea arta si fara jertfa complet (ceva din tine tot pierzi). Asta e un mit inventat de incapabili.
Tind sincer sa cred ca nu ai inteles mai nimic din post. Hai sa-ti dau un exemplu : Salman Rushdie. A imbinat perfect partea comerciala cu artisticul. O sa ti-i dau exemplu si pe autorii ”in stil latin” (cum ii caracterizase Stefanescu) : Gabriel Garcia Marquez si Mario Vargas Llosa – bogati si impliniti artistic !
Personal, consider ca majoritatea indivizilor care se tarasc in underground o viata si au pretentii postmoderniste de pseudointelectuali reprezinta o majoritate care ar cam trebui sa se apuce de munca si sa-si mai tina gura pentru ca oricum cei 10-15 aplaudaci din jurul lor nu-i vor ajuta vreodata sa evolueze. Nu spun ca postmodernismul in arta este rau, pentru ca nu este. (desi reprezinta doar o evolutie a abstractizarii ideii poetice). Se cultiva insa inutil atitudinea ”boem-postmodernista” de catre oameni care au prea mult timp liber.
Cred ca pe baza commenturilor astora voi mai face un post care sa se ocupe strict de literatura si muzica. Dar nu acum…sa termin cu sesiunea.
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 5:48 am |
Ca sa-ti dau totusi satisfactie, te anunt ca pe undeva prin a doua jumatate a lui 2008 o sa fac efortul de a-mi publica o carte in tiraj limitat. Zic o sa fac efortul pentru ca nu ma voi duce la ei cu diplome si pasaje de critica sa le spun ”pulicati-mi si mie va rog” ci ma voi duce din perspectiva PRistului cu banii si puterea de a le afecta imaginea. Pe scurt : O voi publica in conditiile impuse de mine, nu de ei.
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 6:08 am |
„un om cu o pozitie sociala impozanta care face ce vrea cand vrea ?” tu chiar crezi ca asa vei fi?? e o dulce iluzie. ideea e sa nu-ti dai seama prea tarziu cand, ca si Faust, vei ramane fara suflet si o sa regreti cumplit, o sa vrei sa dai timpul inapoi si nu vei avea cu ce sa te bucuri de „visul implinit”. asta-i toata ideea din Faust preluata de fapt din parabola ispitirii lui Iisus de Diavol din Biblie> diavolul (adica placerile materiale, dorinta de inavutire pe care tu o consideri „normala”) iti propune toate bogatiile lumii, iti propune atingerea celor mai intime dorinte ale tale, cu un singur amendament> sufletul tau, adica libertatea, puterea de decizie. ce rost are sa le ai pe toate daca nu te ai pe tine??
zici ca „Un comercial este zeci de ori mai liber decat un non-comercial. De sute de ori chiar. De ce ? Pentru ca are putere financiara de a spune ce vrea, cand vrea, cu un impact fantastic.”
come on, si spui ca eu sunt copil? tu te auzi, citesti ce spui aici?? zici ca iti place sa citesti. oare ce fel de carti citesti daca nutresti inca astfel de conceptii? impactul asupra cui?? a unei majoritati oligofrene care se uita la Otv citeste Libertatea si asculta manele? no thanks. artistul nu se simte implinit cu un astfel de „impact”.
„postmodernismul (desi reprezinta doar o evolutie a abstractizarii ideii poetice”
frate de unde le scoti pe astea??? adica la un moment dat chiar mi-ai dat iluzia ca te pricepi la literatura dar vad ca ai tonul acelui „pseudointelectual” pe care il ironizezi.unde ai citit tu astfel de definitii eronate ale postmodernismului? cred ca faci o confuzie.
iar perspectiva viitoarei tale publicari ma infioara de-a dreptul> chiar nu iti dai seama ca Tu vei fi cel umilit daca te duci la o editura si ii tratezi ca un burtos ce arunca cu paraii in jurul sau, refuzand sa vada ca e penibil si de fapt frustrat? adica ti-e frica sa fii „judecat” asupra valorii tale si atunci ca sa eviti vei vrea sa te impui in mod ridicol prin bani, crezand ca asta de la sine iti aduce valoare? ciudat. sunt curioasa la ce editura vei face asta. nu de alta, dar ii cam stiu pe oamenii din breasla si nu prea iti prevad o soarta buna cu o astfel de atitudine.
anyway am inteles cam despre ce e vb cu tine nu mai insist. pur si simplu iti justifici propria conceptie despre viata indemnand artistii la munca (asa se facea si pe vremea comunismului, cand intelectualii erau considerati neproductivi fata de „muncitorii” clasei proletare)si nu la visat (desi asta e domeniul lor, asta ii face deosebiti fata de „oamenii muncii, oamenii de afaceri” incapabili de creatie) faptul ca mai au inca la ce si cu ce visa!
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 8:14 am |
Ajungi sa vorbesti exact ca cei ce se smiorcarie in postul meu. (Bani care-ti fura sufletul..etc). Morala si etica la un nivel general sunt concepte fabulative. Singura instanta la care merita sa te raportezi esti tu, insa trebuie sa-ti observi scopul final. Am citit multa literatura prost-modernista si chiar am fost in juriul unui concurs sustinut de liceul meu. Am demolat la greu majoritatea pretentiilor celor ce au trimis poezie pe-acolo, insa eu eram mic si afectam prea putin decizia.
Comunism , OTV si manele. Defulari pe care le folosesc mai toti copii de liceu. Si spun copii pentru ca esti inca un copil. Din toate replicile tale am realizat ca nu ai inteles absolut nimic din ce am scris eu in postul asta. Ai dat-o in plopi cu OTV si manele (desi ti-am explicat ca in spatele OTV exista o logica de tip comercial copiata de-afara la fel cum este si continutul).
Vei vedea cand vei fi fortata sa traiesti din ”arta” cam la ce tip de munca ma refer. Nu am indemnat intelctulii la sapa.
Nu cunoscti breasla PRistilor si nici a Advertiserilor. O sa te sperie aroganta si impresia ca pot modela lumea. In PR se discuta despre ideea de modelare a lumii la modul cel mai serios pentru ca imaginea in societate = omul in societate si PR-ul controleaza imaginea. E mai dificil de explicat conceptul unei visatoare.
Iti doresc o trezire cat mai lenta si placuta la realitate, nu brusca, asa cum am trait-o multi.
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 10:33 am |
remarc in primul rand aerul de superioritate care din pacate nu se justifica prin nici un argument. ma acuzi ca nu iti inteleg pozitia (atat de „complexa” se pare) mascand de fapt incapacitatea de a/mi da contra argumente coerente la ce spun eu mai sus.
observ ca ai niste probleme cu niste termeni (pe care din lipsa de argumente pe taxezi ca fiind smiorcaieli, copilarii, visatoare etc alte aberatii care de fapt nu spun nimic in esenta).termenui precum cel de suflet, libertate, alegere, unicitate, vis iti provoaca reactii ciudate si asta spune deja multe despre tine.
spui ca „ai citit multa literatura” dar din felul in care iti sustii demonstratia si din defginitiile strambe pe care le dai postmodernismului nu se vede deloc asta. un om citit are alte tipuri de abordari dar sa zicem ca pe blog adopti un alt stil, mai usurel, trecem cu vederea asta.
dar alte lucruri nu pot fi trecute cu vederea. 1. ce treaba au copiii de liceu cu Comunismul, manelele, otv-ul?? de ce nu incerci sa imi aduci contrargumente si arunci invinuiri care nu se sustin prin nimic?
2.faptul ca otv produce bani multi dintr-o logica de tip comercial(pe care o cunosc f bine ca studiez in domeniu) il face o institutie model? tot imoralitate se cheama ce fac ei acolo.
3.nu cunosti breasla Pr Si Advrt. Fals. aruncam deja cu judecati de valoare neintemeiate. cunosc f bine acest mediu, din care chiar vroiam sa fac parte pana mi-am dat seama cat de limitati si iluzionisti sunt.
5. lucrurile pe care le spui tu ca fiind scopurile Pr-ului nu sunt decat exact aceleasi sloganuri (pe care poate le ignori din nestiinta nu din argumente) pe care le folosea regimul comunist prin intermediul Securitatii. immm modelarea sociala nu e cumva manipulare aici?? unde mai e libertatea? ups am uitat ca pentru tine aceste cuvinte sunt niste abstractiuni..
nu. ma consider de mult trezita la realitate, dar nu la acaea realitate de carton, a imaginii adica a aparentei pe care incerci tu sa o sprijini aici. esentele sunt mult mai importante si mai durabile. aoleu iarasi am un vocabular inadecvat. imi pare rau. se pare ca sunt o visatoare prea lucida ca sa ma fac inteleasa de un „publicitar”
Morala si etica la un nivel general sunt concepte fabulative.
Singura instanta la care merita sa te raportezi esti tu
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 11:02 am |
ultimele fraze le=am copiat din postul tau sa ma amuz. ai studiat macar putina filosofie in liceu? (ca doar erai mare judecator al valorilor..) daca da, ar trebui singur sa/ti revizuiesti un discurs despre morala ce apartinea secolului 19 demult depasit.cine ziceai ca e copil?
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 11:04 am |
1.Aerul de ”superioritate” a crescut gradat pentru ca m-am simtit atacat
2.Vocabularul meu mentine esenta postului. Asa am raspuns si la alte comentarii similare. Pe un alt mediu am putea discuta altfel. Daca doresti sa continuam discutia o putem continua in privat (poti folosi ID-ul din pagina Despre Mine in cazul in care vrei sa continui)
3.Nu am dat definitii postmodernismului ci l-am sugerat doar ca pe o alternativa artistica nu ca pe o evolutie unica.
4.Ai lucrat in domeniu ? Documentarea exterioara este cam inutila. (Si stiu , pentru ca ne-au bagat mult in cap la facultate). E vorba de efectul final si de modul in care afecteaza societatea. Advertiserii sunt niste iluzionisti, daca ai folosit termenul respectandu-i proprietatea. Chiar asta este in esenta misiunea lor nescrisa. Din pacate tu aspiri la ideea
5.Conceptele de morala si etica le-am abrogat din proprie initiativa nu bazandu-ma pe filosofie (care probabil m-a afectat inconstient ca orice alt domeniu studiat intr-o mai mica sau mai mare masura)
6.Libertatea e relativa, nu abstracta. Poate m-am exprimat gresit desi nu-mi amintesc exact exprimarea originala. Avem concepte aparent diferite de libertate.
7.Te-am acuzat si continui sa te acuz de ”copilarie” pentru ca exact aceleasi argumente (in esenta) le foloseam si eu cand incercau multi sa ma aduca la ”realitatea colectiva” (realitatea mea ramane insa nu o exteriorizez).
8.Nu poti sa schimbi sistemul decat din interior. Revolutiile culturale si ideologice nu mai sunt posibile la modul ”Che Guevarra” (nu fac asocieri ideologice, ci temperamentale).
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 11:11 am |
ai intrat pe teren minat cand ai spus revoluti si che guevara. intrebuintari complet eronate ale termenilor. asa ziceau si bietii Breban sau balaceanu Stolnici care turnau la securitate in perioada comunismului> ca vor sa schimbe sistemul din interior. si?? rezultatul?? i-a mutilat sistemul pe ei. toata ideea e (si ca artist iti permiti cel mai mult asta) e sa stai cat mai departe de mizeria sistemului ca oricum nu depinde de tine cursul istoriei (asta e o miza viziune totalitara). important e ca tu in fata oglinzii cu propria constiinta sa fii multumit. sa nu regreti.
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 11:28 am |
ce te face sa crezi ca acum esti matur si tot ce spui e indreptatit? ai putea cel putin de dragul dezbaterii libere sa accepti ca te poti insela si ca viziunea ta nu e Unica posibila. asta e de fapt semn de maturitate nu dialogul de tipul ba da, ba nu la nesfarsit.:)
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 11:31 am |
Nu stiu de ce introduci o serie de elemente in discutie pe car eu nu le-am mentionat :
-Guevarra era un exemplu de atitudine.
-Nu am mentionat niciunde ca as fi foarte matur (desi fata de primii trei ani de liceu exista o discordanta completa de comportament).
Incearca sa respecti ideea discutiei : Ai tot dat cu manelele si OTV-ul de parca eu le-as fi adus in discutie. Ti-am spus logica de tip comercial din spatele OTV dar nu am spus ca m-as uita vreodata la OTV sau ca incurajez OTV-ul. Dan Diaconescu nu poate mai mult nici daca i se da mana libera insa este impresionant si asa ce a facut. De la un parlit de jurnalist cu niste articole de tip foi volante omul a ajuns sa aiba Bentley la scara si nu-i asa ? pregateste si o carte.
Postul meu initial milita pentru fortarea limitelor in atingerea scopurilor si pentru inlaturarea atitudinii boeme care este de condamnat. Munca amintita de mine ar putea fi si munca publicistica (adica jurnalism clasic, jurnalism care nu are nicio treaba cu intelectualitatea sau cu opinia, este doar o slujba si inca una proasta – vulgarizarea continuturilor, pe scurt) daca ai vrea sa faci bani pentru un astfel de demers.
Un exemplu ”comercial” : Radu Paraschivescu. Omul scrie bine…usurel, fara prea multe metafore insa puncteaza ok. S-a chinuit timp de vreo 10 ani (Din 90′ pana in 2000) scriind la diverse reviste si publicand cu sacrificii mari doua carti. Cum a devenit un cronicar indeajuns de cunoscut si un traducator si mai cunoscut, si-a permis sa publice cu un buget mai serios si a facut o groaza de bani din asta. Am vorbit cu el la inceputul anului (imi pare rau ca nu am putut sa fac asta si la Targul de Carte). Este un om super si a reusit sa impace ideea de comercial cu expunerea unor opinii. Cartile lui sunt usurele si totusi nu par a fi pentru toata lumea.
Deranjant la regizorii si scriitori romani : Tind sa elitizeze atat de mult publicurile incat ajung sa produca materialul mai mult pentru ei. Nu se pot numi nici regizori nici scriitori in cazul asta.
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 2:00 pm |
Daca vrei si un raspuns la intrebarea ”Cine-i dobitocul din OTV”, raspunsul va contine mai multe nume (Luis Lazarus imi vine in minte…iti doresc sa n-ai de-a face nici macar la o conferinta cu el) insa nu si cel al lui Diaconescu.
Comentariu de krossfire — iunie 13, 2007 @ 3:02 pm |
?Deranjant la regizorii si scriitori romani : Tind sa elitizeze atat de mult publicurile incat ajung sa produca materialul mai mult pentru ei. Nu se pot numi nici regizori nici scriitori in cazul asta”. initial m-am gandit ca m-am lasat dusa de val cand te acuzam de atitudini comuniste referitoare la intelectualitate (m-am gandit ca esti cam de varsta cu mine si nu ai avea de unde sa „mostenesti” direct un astfel de comportament). dar dupa fraza asta ce indeamna f clar la „populism” si asa cum spuneam in prima mea reactie de ieri „mediocrizare”. pentru tine observ (si cazul paraschivescu pe care il prezinti imi arata asta) ca nivelul cantitativ (cifra de afaceri) e mai important decat cel calitativ (putini da buni). cu ce crezi tu ca il incalzeste pe un artist ca vorba lui Lapusneanu creatiile sale sunt gustate de prosti da multi?
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 13, 2007 @ 8:58 pm |
Populism ? Doamne cati termeni improprii folosesti. Vorbesti similar cu un fost coleg de liceu si foarte similar cu mine in liceu. Ma bucur nespus ca respectivul (care da, scria poezii), si-a gasit o slujba calduta si va publica intr-un an…cam pe unde vrea si poate. I-am oferit si ajutorul unor oameni implicati in PR-ul artistic. (Deviza noastra ”Cand te lovesti de un refuz, strange-i cu usa”)
Nu eu am spus-o, ci Pratchett (care poate nu e un exemplu prea fericit, dar este ) : Un scriitor are public, un scriitor nu e propriul sau public.
Poti sa te numesti filosof, ”artist”, ce vrei tu…dar nu scriitor. In acest caz orice boschetar care mazgaleste pe o foaie de hartie este scriitor, pentru ca scrie ”pentru el”.
A sti sa te adresezi unui public, fie el si unul elitist (si nu 3 oameni nu sunt un public) face parte din arta scriitoriceasca. Mai toti marii autori au avut un succes fulminant la vremea respectiva, fie ca au generat sau nu scandaluri (mi l-ai dat exemplu pe Oscar Wilde care era de mult sub supraveghere fiind acuzat de homosexualitate). Au existat si in artele plastice si in literatura oameni recunoscuti postum insa in cazul literaturii ei au facut parte din linia doi a marilor autori.
Lumea nu o sa stie ce mare opera zace pe ultimul raft al bibliotecii tale. N-o publici (integral sau in reviste), nu esti scriitor. Punct.
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 4:16 am |
linia doi a marilor autori??? e clar, stai cam prost cu referintele literare. baudelaire da era un scriitor de mana doua… si multi altii la fel de ?neinsemnati”. ciudat e ca te mai si lauzi ca „stai” bine cu lecturile…
eu nu vorbeam de nepublicare. e aberant totusi sa nu iti oferi creatiile spre „degustare „publicului. insa de la a publica si la avea cateva intalniri pe an cu cititorii pe la diverse evenimente la a ajunge un pupincurist al publicului prin frumoasele tehnici de Pr scuza-ma dar e o mare diferenta.
un artist boem nu e cel care nu publica. ci acela pe care aplauzele sau huidiuelile publicului nu il influenteaza in creatia lui.
exemplul negativ celebru> pictorul Dali. ajunsese la un moment sa picteze numai pentru sume f mari de bani. si le face la comanda ca era o „celebritate”. dar din acel moment „geniul” Dali a murit. faceau mereu aceleasi chestii, lipsite de inovatie sau viziune. marea arta nu se poate face in serie, cum faci niste pixuri sau creioane. asta ar fi problema> eu vorbesc de marea arta, unica la care ader ca si admiratie, si vad ca tu admiri, arta mica, arta fara pretentii, arta „pt toti”, arta mediocra.
ceea ce eu recomandam era ca artistului sa nu-i pese de gusturile publicului, sa nu se ghideze dupa ele. sa-si vada de propria viziune. (daca ea coincide cu o parte a publicului f bine daca nu nu). sa nu se lase mutilat. pe cand in cazul unui bussines banal e absolut vital sa intrunesti toate exigentele publicului. dar daca arta devine o marfa si din cate vad tu recomanzi sa i se aplice aceleasi standarde atunci se va intampla exact ce previziona bietul Marx pe care toti l-am hulit atata…
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 6:11 am |
mi-ar fi placut mai mult sa vb cu tine in liceu. erai mai cu capul pe umeri. acum din pacate venirea in Buc si contactul cu „economia de piata” te-a corupt.
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 6:13 am |
Linia 2 a MARILOR AUTORI. Deci sunt mari autori, dar nu sunt cei mai mari !
Eu iti spun ca tot nu intelegi ce am vrut eu sa scriu in articolul asta. O sa bag in curand un articol cu parererea mea despre post-modernism.
Articolul se bazeaza pe ideea urmatoare : Valoare = public pentru ca nu mai el te poate judeca si numai prin el poti ajunge sa ai. Numai ca pentru a-ti atinge corect publicul iti trebuie bani, nu doar vointa si banii nu se fac prin bocitul in public pe teme ca ”lumea nu mai citeste”.
Nu m-au corupt. M-au trezit. Si altii s-au trezit. Atitudinea de ”intelectual rasat” nu se potriveste in societatea de azi. Parerile si credintele le pastrezi pentru tine si le expui atunci cand ai cui insa atitudinile de gen ”aia e non-arta”, ”ala nu e autor”..etc sunt niste porcarii. De exemplu nu inteleg cum isi permite sa spuna un individ dintr-o asociatie cel putin bizara (ceva cu uniunea tinerilor autori de nu stiu ce) ca ”Paolo Coehlo e un gunoi, aia e maculatura, nu arta” (in fituica lor ce are rol de ziar). Desi nu-mi place Coehlo si nici nu cred ca imi va placea vreodata (copiaza prea mult si e limitat..nu evolueaza), pot spune ca respectivul autor este cu vreo 20 de nivele peste autorul maximei. De ce ? Pentru ca a publicat, si-a aratat valoarea (chiar daca ea nu este recunoscuta peste tot – si nici nu trebuie) si a facut indeajuns de multi bani incat sa-si permita sa infiinteze fundatii de ajutorare a tinerilor autori. Domnul ”tanar autor” ce a facut ? A publicat cateva editoriale si vreo zece poezii vomitive si in cercul lui de 10 oameni a inceput sa se creada un ”ales”. Deci, nul.
Daca vrei putem continua discutia asta pe mess sau pe mail pentru ca fiind in sesiune (mai am doua examene) si fiind ocupat in general imi vine destul de greu sa raspund la toate commenturile.
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 7:59 am |
si eu sunt in sesiune. m-am distrat ca in timp ce imi scriam lucrarile finale sa vin aici , sa dau peste conceptiile tale (pe care le-am acuzat de atitudini limitate, comuniste pt ca eu chiar scriam despre intelectualii in comunism si descopeream ca aveau aceleasi atitudini ca tine – si ei ziceau – ei lasa hai sa colaboram su securitatea ca sa ne asiguram si noi o pozitie mai buna si conceptiile noastre intime (critice la adresa sistemului) sa le pastram pt noi – asta e lichelism moral si nu am sa admit un astfel de coport nici in democratie.
marea ta eroare> Valoare = public pentru ca nu mai el te poate judeca . what???asta e o tampenie capitalista. cantitatea si nu calitatea.pacat ca gandesti deja asa. multi ajung sictiriti pe la 50 de ani tu te-ai lasat deja corupt. sunt convinsa ca la facultate va toarna toate tampeniile astea, si noi noua ne mai zic dar trebuie sa-i pui pa punct. mai exista si alte puncte de reper.
sunt curioasa cum vei scrie despre postmodernism. am impresia ca faci o maaaare confuzie in definirea acestui termen. iti recomand cartea unui f bun critic literar (si poet) de al noi pe tema asta> Octavian Soviany – Textualism, postmodernism, apocaliptic. explica f bine acest fenomen si il aplica pe autorii publicati dupa 90.
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 8:27 am |
gata. propun sa continuam discutia eventual dupa ce scrii noul articol, ok??
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 8:28 am |
Nu-l aduce pe Soviany in tema. E tatal unei colege de grupa (cu care ma inteleg foarte bine) si e super ok omul. (Da, imi place si poezia lui). Mi-a placut si ce a incercat prin revista ”Pana mea”.
Nu, la facultate ni se spune ca ”nu suntem intelectuali, suntem jurnalisti”. Atitudinea asta imi convine fantastic de mult pentru ca noii jurnalisti devin din ce in ce mai usor de manipulat de catre PRisti. (Monopolul asupra informatiei iti da putere asupra lor).
Inca ceva : Daca as fi primit bani pe accesare si comentariu (exemplu : prin Adsense) as fi fost bogat cu postul asta – https://krossfire.wordpress.com/2007/02/21/nora-pentru-mata/ (Insa m-as fi simtit al naibii de prost..si aici va veni un articol general pe tema analizei spiritului gregar si lipsei de discernamant)
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 8:32 am |
nu e intamplator faptul ca se pune accentul pe sex in aceste filme. sexul si relativele frustrai creeaza psihoze, reprimari si tot soiul de probleme. filmele underground nu vorbesc despre acelasi ‘sex’ din filmele hollywoodiane care intr-adeva e ‘cheap’.
Comentariu de emily — iunie 14, 2007 @ 8:33 am |
vaaaai, ce tastatura buna de aruncat am…unde gasesc una cu diacritice :D?
Comentariu de emily — iunie 14, 2007 @ 8:35 am |
dar de ce sa nu il aduc pe soviany in tema?? refuzi sa te documentezi pe tema postmodernismului? cere-i-o fiicei. sigur o are.
altfel discutia nostra isi pierde orice temei.
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 8:44 am |
stii de Pana mea???? ooo, deja cresti in ochii mei. iti poti spune parerea despre ea si pe blogul revistei pm.ablog.com
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 8:46 am |
emily : Hehe, ti-am zis eu sa schimbi tastatura. DC Shop 😀 ?
Miruna : Voiam sa nu-l aducem in discutie pentru ca nu el constituie obiectul postului.
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 8:47 am |
exista un obiect al postului? nu mi-am dat seama.
hai ca plec la facultate.mai vb dupa ce te limpezesti si scrii articolul mult asteptat. o sa dechid si eu un topic pe tema asta la mine pe blog. ai vazut poate ca m-am certat cu cativa elevi de liceu „ingroziti” de poezia mea. incerc sa aflu cauzele.
pa
Comentariu de Miruna Vlada — iunie 14, 2007 @ 8:54 am |
A facut o recenzie Luciat pe tema si ti-am spus ca sunt in grupa cu fata lui Octavian Soviany. Chiar, ti-a fost profesor ? (Stiu ca este profesor de romana)
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 5:37 pm |
Il mai aman putin…mare oboseala mare dupa examen si mai am un mic proiect de terminat. Mai bine decat sa-l scriu pe graba si sa jignesc gratuit niste oameni 🙂
Comentariu de krossfire — iunie 14, 2007 @ 6:33 pm |
[…] P.S : Este articolul meu o defulare ? Probabil ca este, dar macar defulez in numele unei categorii care m-a si sustinut in scrierea postului. (nu ma refer la citatul anterior ci la alte persoane care mi-au sugerat sa comentez fenomenul) […]
Pingback de Postmodernism si Prostmodernism « Kro$$fire’s Blog — iunie 14, 2007 @ 7:51 pm |
mai important este sa stii ce sa faci cu banii; ideea e ca trebuie sa-i faci „sa lucreze” pt tine, adica sa-i investesti. Exista o vorba: angajatul munceste pt bani; un om de afaceri pune banii sa munceasca pentru el; mai este un amanunt de retinut: diferenta dintre bogati si saraci nu se materializeaza in suma de bani detinuta de fiecare, ci in modul de gandire care difera enorm la cele 2 categorii; sa comparam 2 oameni: Ghita a castigat la lotto 1 mil de euroi, iar Vasile a castigat 1 mil de euroi dintr-o afacere; Sa presupunem ca Ghita a cheltuit milionul de euroi pe case si masini, de unde rezulta ca a ramas in curu’ gol. Vasile a pierdut si el milionul de euroi intr-o afacere care nu a iesit cum se astepta; in acest caz, Ghita va ramane rupt in cur pt restul vietii, dar Vasile cunoscand lumea banilor si a afacerilor se poate ridica cu usurinta la nivelul precedent de bunastare; din povestioara precedenta rezulta o „zicala”: „este o mare diferenta dintre a fi lefter si a fi sarac: a fi lefter e o situatie temporara, dar a fi sarac e o situatie vesnica”; concluzie: nu-i de-ajuns sa ai bani sau sa castigi bine ca angajat; trebuie sa stii ce sa faci cu ei si ce active sa strangi; bafta
Comentariu de andy — iunie 19, 2007 @ 3:05 pm |
Evident…asta era si ideea postului. Nu faci bani ca sa-i ai si-atat ! Nu mai ramane nimic dupa tine…
Comentariu de krossfire — iunie 19, 2007 @ 6:05 pm |
da, dar pt majoritatea oamenilor, bogat = masini scumpe, gagici si tona de aur la gat; chestia e ca 90% din cei pe care-i vezi pe strada in masini scumpe sunt ori indatorati pe viata bancii, ori fac foamea ca sa bage benzina in animalele alea pe 4 roti; majoritatea oamenilor care fac prima suta de mii de euro cheltuie mai mult de 70% pe masina (chiar daca stau intr-un apartament de 2 camere intr-un cartier de la periferie), desi e normal ca acei bani sa fie investiti pentru a face „pui”, iar masina trebuie cumparata din surplus
Comentariu de andy — iunie 20, 2007 @ 2:07 pm |
Nu neaparat, exista oameni bogati si destepti. Multi ”elitisti” nu-i considera pe respectivii elite ci doar ”baieti inteligenti” insa acele elite ar fi bine sa bage capul in pamant in conditiile in care valoarea nu ti-o poti stabili singur. Poti sa ai cinci facultati si trei carti publicate la edituri obscure…nu vei confirma niciodata ca esti un om valoros daca nu faci ceva, concret.
P.S : Apropo de promovarea literaturii, noilor artisti si a culturii in general. O sa urmeze un festival al Bibliotecii Metropolitane (informatie ”first hand”,fiind implicat in organizare). Sper ca va fi ”altceva”.
Comentariu de krossfire — iunie 20, 2007 @ 4:36 pm |
Îmi place atitudinea ta vizavi de bani, cam la fel caut şi eu să împac varza cu capra 🙂
Comentariu de anaayana — decembrie 19, 2007 @ 8:14 pm |
[…] P.S : Este articolul meu o defulare ? Probabil ca este, dar macar defulez in numele unei categorii care m-a si sustinut in scrierea postului. (nu ma refer la citatul anterior ci la alte persoane care mi-au sugerat sa comentez fenomenul) […]
Pingback de Krossfire’s Blog » Postmodernism si Prostmodernism — februarie 5, 2008 @ 1:36 pm |
[…] Asta in cel mai bun caz, in cel mai rau o sa devin un corporatist erodat mental. Am o pasiune umana pentru bani dar am limite clar definite. Banii si munca sunt usor de devalorizat daca nu sunt insotiti de […]
Pingback de Krossfire’s Blog » Nivelul urmator — martie 5, 2009 @ 7:52 pm |