Kro$$fire’s Blog

Iulie 24, 2007

Religia – Patronul Fricii ?

Filed under: Social, Cultural, Politic — krossfire @ 5:26 am
Tags: ,

Mi s-a reprosat in cateva instante ca as fi o persoana non-religioasa. Practic asa este. Nu sunt ateu , adica recunosc existenta unei instante superioare, insa consider ca este datoria mea sa gasesc o metoda personala de a ma apropia de aceasta instanta. De asemenea nu vad ”instanta superioara” ca pe o constiinta reala, un Dumnezeu care s-ar putea materializa, dedubla sau arata concret lumii. Un Dumnezeu posibil nu ar fi un Dumnezeu care sa se amestece direct in destinul vreunei fiinte.

Daca admit existenta instantei superioare si consider ca o apropiere de aceasta este propice, religia organizata ma deranjeaza enorm. Religiile nu fac in esenta lor decat sa coboare in banal lucrurile care nu pot fi explicate sau intelese colectiv si sa le dea un sens strict, vulgar si dogmatic. Majoritatea dogmaticilor si habotnicilor sunt in general oameni limitati. Exceptiile consta in cei ce abordeaza dogma ca un sistem filosofic.

Probabil asta ar trebui sa si fie abordarea Bibiliei – religia ca sistem filosofic, nu ca dogma. Sa nu uitam ca Biblia a fost scrisa strict de oameni. Nu de oameni sub ghidajul lui Dumnezeu, nu de Dumnezeu, ci de oameni care cautau raspunsuri. Coranul a fost scris de un singur om. Textele hinduse au toate autori concreti in persoanele unor iluminati ai vremii.Cartea lui Mormon si toate textele religioase relativ recente au fost scrisa tot de ”persoane fizice”.

Niciunul din aceste texte nu detine Adevarul si niciunul nu este mai justificat decat altele in vreun fel. Notiunea de ”text sfant” nu face decat sa amplifice disensiunile dintre religiile organizate. Practic sa lupti pentru religia ta este ca si cand ai lupta pentru Coca-Cola cu bautorii de Pepsi – inutil si total subiectiv.

Voi analiza ca demonstratie crestinismul. Cam ce vreau sa scot in evidenta aici este valabil si pentru alte religii asa ca nu am ceva in special cu religia in care am fost botezat, si din a carei dogma am selectat cateva pasaje utile mie in general.

Problema principala cu majoritatea crestinilor este ca au impresia (materializata printr-o incapatanare idioata) ca religia lor este cea mai buna. Primul argument ar fi ca este o religie monoteista destul de veche. Un argument fals. Zoroastrianismul (religie bazata pe profetiile profetului iranian Zoroastru sau Zarathustra) este cea mai veche religie monoteista cunoscuta si inca activa. Mai grav, iudaismul si crestinismul au preluat foarte mult din aceasta religie, de la titulatura Dumnezeului unic (Mazda, in viziunea lui Zoroastru, ”unicul Dumnezeu , cel necreat”) pana la conceptele de bine si rau (cele 10 porunci au pasaje foarte similare cu invataturile vechilor iranieni) si mai ales conceptele de rai si iad , preluate aproape in totalitate. Un alt argument la fel de nefondat este acela al suprematiei lui Iisus. Se spune ca, daca nu ar fi fost capitolul cu Invierea in crestinism, aceasta religie ar fi murit pana acum. De ce ? Pentru ca oamnii in marea lor parte nu sunt deschisi spre a intelege si simt nevoia sa ”vada”. Imi recunosc de multe ori si eu acest ”pacat” insa Iisus nu este nici pe departe un argument valabil. Iisus a existat si nu i se poate nega rolul ca personalitate isotrica dar la fel au existat si Mahomed si ceilalti profeti. Episodul crucificarii si celelalte episoade au destui martori (in persoana apostolilor si a cronicarilor vremii) insa episodul Invierii si al evenimentelor ulterioare este foarte neclar, interpretabil si cel mai probabil metaforic. Iisus, cel care invoca divinitatea inainte de moarte inviase metaforic. Dupa unii Iisus n-ar fi fost strain de hinduism si chiar de budism. Acestea sunt insa speculatii dar au un fond temeinic : Exista o perioada foarte mare a vietii lui Iisus in care nu se stie nimic despre activitatea lui. De la meditatul in desert la explorarea zonelor inconjuratoare vechiului Israel, sunt zeci de teorii care se refera la aceasta perioada (pasajul din Biblie este neclar). Cade deci si mitul profetului atotstiutor. Chiar ascensiunea mormonilor dupa 1800 si mai nou a raelienilor si scientologilor arata ca mereu se vor gasi oameni care sa inalte profeti din indivizi ce poseda cunostinte superioare (Zoroastru, Budha, Iisus, Mahomed)/ sarlatani (Joseph Smith, L.Ron Hubbard, Claude Vorilhon si multi altii).

Practic, singurul argument pentru impunerea crestinismului (similar cu cel al impunerii islamismului) a fost faptul ca era o religie convenabila pentru mai marii vremii. Din acest motiv este crestinismul o religie raspandita. In Evul Mediu oamenii aveau preocupari din cele mai diverse, de la jafuri la violuri si maceluri. In aceste conditii religia trebuia sa insufle frica din moment ce statul nu putea. Ce se intampla daca incalcai cele 10 porunci ? (de bun simt de altfel insa nu Sfinte si destul de interpretabile – iar apare un episod dubios in Biblie) Pai ce sa se intample : a. te pedepsea Dumnezeu (violent in Vechiul Testament) \ b. cand mureai te duceai in Iad \ c.existau diversi demoni si creaturi rele care te pandeau daca nu erai pur

Crestinismul si majoritatea religiilor monoteiste ne dau doua motive principale pentru a ne fi frica : Zeul Unic, iluminat si superior, dar totusi razbunator si nedrept + eventuala pedeapsa de dupa moarte . Daca in Evul Mediu mergea ideea, ei bine acum nu mai merge….acum oamenii chiar nu au nevoie sa li se spuna ca sunt supravegheati si ca vor ajunge intr-un iad ipotetic. In loc sa vada acest Dumnezeu ca pe un confesor, unul care iarta si indruma (Eul si societatea pedepsesc, nu Dumnezeul) multi il vad pe Dumnezeu ca pe un ”Tata” usor dezechilibrat care ne pandeste cu batul.

Cum se numeste un credincios in zonele rurale ? Un om cu ”frica de Dumnezeu” !

Chiar imaginea ‘Tatalui” intalnita si in islamism este una gresita. Cea a familiei (Sfanta Familie) iar intareste stereotipurile. Individul este celula societatii, nu familia (chiar daca aceasta ofera un echilibru). Daca individul s-ar raporta strict la propriul eu, nu la norme si dogme religiile ar deveni brusc nenenecesare. Simbolurile religioase, in general simetrice si preluate din scrieri vechi si alte religii nu au vreo putere fara a fi asociate cu masele. Un simbol religios cu tenta pasnica poate deveni un simbol al distrugerii. (Exemple : Svastica, Crucea Celtica – ele si-au pastrat simbolistica originala si in national socialism si fascism insa au fost asociate cu masele)

O religie moderna, cu un grad minim de organizare ar trebui sa dea o noua interpretare filosofica bibliei. In primul rand ar trebui eliminata frica.

Personal pot accepta elemente ale dogmei crestine insa conceptia mea de Dumnezeu se apropie mai mult de cea hindusa. Consider ca fiecare ar trebui sa-si aleaga din dogme ceea ce corespunde sistemului sau filosofic personal si sa nu le promoveze ca fiind vreun adevar pentru ca nu nu sunt. Sunt pur si simplu ”ajutoare filosofice”.

In loc sa le bagam pe gat copiilor Teoria Creationista (ce poate fi interpretata ca o varianta pe scurt a celei evolutioniste la o adica , dar fara niciun sens ”teoretic”) am putea sa le insuflam niste valori proprii, niste principii, fie ele derivate din crestinism sau nu. Tot ca instrumente ale puterii s-au dezvoltat si cateva principii crestine precum modestia exagerata si umilinta.

Multi au nevoie de religie. Probabil toti avem nevoie de religie pentru ca de multe ori ne simtim mult prea slabi si singuri. Chiar daca nu credem in existenta instantelor superioare si ne raportam numai la propriul Eu, ca instanta suprema (new age) tot avem nevoie de a crede (chiar daca se intampla sa credem numai in noi) . Niste dedicati pazitori ai dogmei ar putea rezolva mult mai bine problemele pe care cred ca le rezolva consiliile si organizatiile centralizate religioase.

P.S : Pentru unii religia este o retrage din cotidian intr-un primordial fericit. Nu neg la randul meu divinul si unele intamplari iesite din tipare pentru ca nu vreau. Pentru astfel de evadari din cotidian nu avem insa nevoie de B.O.R , de Patriarhia Constantinopolului, de Papa sau de Liga Araba.

Anunțuri

30 comentarii »

  1. Sunt idei foarte bune, dar cred ca in acest articol sunt strecurate in mod discret niste idei destul de nocive din punct de vedere al interpretari, una ar fi faptul ca individul este caramida de baza a societati, lucru adevarat, dar care poate destabiliza insusi notiunea de societate umana.

    Comentariu de Dark Knight — Iulie 24, 2007 @ 7:07 am | Răspunde

  2. Nu înţeleg de ce mai scrii teze cu privire la creştinism dacă pleci de la premisele alea.

    Iar, printre altele, faptul că unii prelaţi din ignoranţă sau reavoinţă au predicat prostii mirenilor şi astfel s-au perpetuat tot felul de idei cum că frica ar fi sentimentul esenţial creştinului nu mi se pare a fi un motiv întemeiat pentru a stigmatiza întreaga religie. E valabil şi pentru musulmani, mozaici, etc. etc.

    P.S: Dogmele au fost o necesitate în perioada creştinismului timpuriu, când, tocmai datorită lipsei lor, s-au născut o droaie de erezii nocive.

    Comentariu de bovanne — Iulie 24, 2007 @ 7:56 am | Răspunde

  3. Crestinismul ca orice religie poate fi imbunatit.

    Da, eu chiar merg pe individualism agresiv insa am si precizat ca familia ofera un anumit echilibru. Insa imi pare anormal ca viata unui individ sa fie decisa de o familie numeroasa. O societate cu adevarat moderna ar restrange familia la necesarul social si ar investi in individ.

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 8:07 am | Răspunde

  4. Percepţiile asupra principiilor creştine pot fi îmbunătăţite, deşi nici alea nu tot timpul. Principiile creştine în sine sunt imuabile.

    Comentariu de bovanne — Iulie 24, 2007 @ 8:14 am | Răspunde

  5. Hmm..perceptiile asupra principiilor trebuie schimbate si interpretate rational. Biblia si dogma crestina in sine sunt destul de putin relevante sau cel putin la fel de relevante ca alte texte sfinte si dogme.

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 8:16 am | Răspunde

  6. Cred ca ar fi trebuit sa aduc in discutie si problema lumii ”de dincolo” si a non-existentei ei..dar asta intr-un alt post 🙂

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 9:01 am | Răspunde

  7. eu cred totusi ca religia si Dumnezeu (indiferent cum le definim) transced rationalul. Sa le abordezi rational e o limitare nu diferita de ce spui tu pe la inceputul articolului.

    Religie = re-ligare. Incercarea de relegare cu Dumnezeu.

    Comentariu de tapirul — Iulie 24, 2007 @ 9:08 am | Răspunde

  8. Dar nu poti da dreptate niciunei religii. SUnt la fel de fondate => O libera practica ar fi de baza .

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 9:14 am | Răspunde

  9. Spunea Kierkegaard într-unul din volumele sale [ Boală de moarte, dacă nu mă înşel ] că cea mai mare greşeală pe care o poate face creştinul e acea de a încerca să aducă argumente în favoarea credinţei sale. Asta în continuarea celor spuse de tapirul.

    Comentariu de bovanne — Iulie 24, 2007 @ 9:17 am | Răspunde

  10. Sunt de acord cu tine ca trebuie facuta diferenta intre religie si dogma, dar o ‘modernizare’ a religiei mi se pare imposibila dupa secole de lupta ale Bisericii in implementarea dogmelor (in toate religiile).
    De asemenea acolo unde tu spui ‘nici o religie nu are dreptate’ eu spun ca toate au. Toate sunt fundamentate pe pricipii corecte, care de multe ori tin de bun simt – de aici si punctele comune intre religii. Fundamental mi se pare ca (aproape)fiecare religie cere adeptilor sai sa fie cat pot ei buni pentru sine isisi – urmand anumite percepte si anumite dogme faci ceea ce este mai sanatos pentru tine si constiinta ta. (nu iau in calcul religiile extremiste care indeamna la ura)
    Eu nu consider Crestinismul ca fiind bazat pe ideea temei de Dumnezeu, ci mai repede Ortodoxia se defineste prin asta. Crestinismul catolic ‘promoveaza’ (recunosc ca suna aiurea dar nu imi vine alt termen) o alta abordare fata de D-zeu si fata de Cristos.
    Si mai sunt de parere ca orice abordare moderna a religiei duce intr-adevar spre libera-practica, care poate fi in unele situatii si mai ales in cazul lipsei rationalului la practici periculoase de tip sectant – vezi cazul Davidienilor, etc..

    Comentariu de smarcastik — Iulie 24, 2007 @ 11:42 am | Răspunde

  11. Da…dar principiile alea de bun simt ar trebui sa fie insasi natura omului rational,nu ?

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 1:33 pm | Răspunde

  12. … meaning?

    Comentariu de bovanne — Iulie 24, 2007 @ 1:39 pm | Răspunde

  13. Adica un om indeajuns de rational si de educat nu are nevoie de falsa moralitate impusa de religie. Se poate raporta la sine. (Fara a resping in totalitate conceptul de religie)

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 1:40 pm | Răspunde

  14. Cred ca ai o mica greseala in text: „Crestinismul si majoritatea religiilor politeiste [..] Zeul Unic, iluminat si superior,”.

    Politeism, din cate cunosc, se refera la o religie cu mai multi zei, nu doar cu unul, unic.

    Se arata o dezbatere interesanta aici pe dogme si pe principii. De la filosofie la rationament. Interesant!
    Eu am o alta parere. Consider ca suntem mult prea limitati ca fiinte vii in ceea ce priveste puterea de intelegere a lumii inconjuratoare. Ne este greu sa explicam ceva, il catalogam drept paranormal; ni se pare o situatie grea in care nu primim ajutor de nicaieri, apelam la acea forta divina atotstiutoare.

    Cred ca nevoia omului de a avea o explcatie pentru anumite lucruri, inclusiv ce se intampla dupa moartea fizica, determina aparitia religiilor. Suntem inca prea limitati pentru a putea intelege si de aceea o luam pe drumul simplu: stie El / stiu Ei.

    Drept dovada ca nimic din ce stim nu poate fi luat ca atare este evolutia constanta a cunoasterii umane. Crestinismul, hinduismul, budismul, nu sunt primele religii si probabil nu vor fi ultimele. Am aflat ca lumea e rodunda, am aflat ca nu soarele se invarte in jurul nostru, asa ca vom invata mai multe lucruri in viitor care ne vor anula parte din ceea ce stim azi. Este un proces constant de adaptare la situatie in functie de nivelul de cunostinte si intelegere pe care il detinem ca fiinte umane.

    Comentariu de tsk — Iulie 24, 2007 @ 2:54 pm | Răspunde

  15. Scuze, voiam sa scriu ”monoteist”..am corectat.

    Sunt de aceeasi parere cu tine vizavi de cunoasterea stiintifica.

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 3:03 pm | Răspunde

  16. @kross:ai dreptate in privinta omului rational, dar oamenii sunt foarte irationali si foarte usor de manipulat. Revin la cazul davidienilor, sau a altor culturi prezente si pe la noi care militeaza pentru urinoterapie, tantra yoga si alte tampenii. Tocmai pentru ca marea majoritate a oamenilor e batuta in cap, religia e un mijloc de a-i controla, si in general la modul constructiv – pentru inlaturarea influentelor distructive. Revenind la manipulare – este principiul de baza al dogmelor si la Bisericii in general. Exista „obiceiuri”, „datini”, „credinte” pe care nu o sa mi le explic niciodata, pentru ca sunt lipsite de logica, dar au darul de-al face pe enorias sa creada si sa se supuna Bisericii (atenite:nu Religiei!)

    @tsk: Stii bancul cu olteanul care vede strutul si zice ca pasarea aceea nu exista? Ai dreptate, exact asa suntem in integralitatea rasei umane. Daca nu gasim tipare pentru ceea ce nu intelegem, ne speriem.

    Comentariu de smarcastik — Iulie 24, 2007 @ 3:35 pm | Răspunde

  17. „Adica un om indeajuns de rational si de educat nu are nevoie de falsa moralitate impusa de religie.”

    Cum spuneam, dacă pleacă de la alte premise, ar putea să-şi asume moralitatea impusă de religie.

    Comentariu de bovanne — Iulie 24, 2007 @ 6:09 pm | Răspunde

  18. Nu neaparat, dar vreau sa spun ca exista alte metode de a te autoechilibra.

    Comentariu de krossfire — Iulie 24, 2007 @ 7:42 pm | Răspunde

  19. Kross, pana acuma scriai bine, da incepand cu postul asta, pot spune, scrii si mai bine :). I like the theme, man… Se cerea o discutie pe tema asta. Poate au facut-o si altii, eu la tine am gasit-o insa. In mare parte, impartasesc punctul tau de vedere. Zicea cineva: „acolo unde tu spui ‘nici o religie nu are dreptate’ eu spun ca toate au”. Amice, gresit! Nici o religie nu are dreptate si, in plus, niciuna nu reprezinta Divinitatea. De ce sunt asa sigur? Voltaire spunea ceva genial la un moment dat: „Omule! Care te încumeţi să te crezi imaginea lui Dumnezeu, spune‑mi dacă Dumnezeu mănâncă şi dacă are un maţ în fund.” – Voltaire ‑ Les lettres d’Amabed. Toate religiile gresesc si reduc divinitatea, intr-o anumita masura la asta: fiintza. Alt argument, tot un citat: Sf. Stefan, primul martir crestin – „Dumnezeu nu incape in templu”. Kross zice la fel in inceput: Dumnezeu nu e ceva care sa fie incorporat unei fiinte.

    @smarcastik – „Tocmai pentru ca marea majoritate a oamenilor e batuta in cap, religia e un mijloc de a-i controla, si in general la modul constructiv – pentru inlaturarea influentelor distructive.” Din contra, in opinia mea, religia e cea care l-a facut pe om irational, la indopat cu perceptii gresite despre Lume (in sensul sau larg), oprind oamenii de stiinta sa ii explice si sa-si explice adevaratele cauze ale anumitor fenomene. De la metodele si practicile irationale care le are in grila de programe si crestinismul au aparut idei de genul: urinoterapie. De ce? Fiindca, pentru a crea o noua religie, iti trebuie acelasi lucru ca ceea ce s-a folosit in cea veche: ceva absurd, irational, dar care sa atraga adepti. Or, ce poate fi mai absurd decat sa crezi in invierea unui individ de acu’ 2.000 de ani.

    Sanatate si spor Kross!

    Comentariu de Futurologu' de serviciu — Iulie 25, 2007 @ 4:15 pm | Răspunde

  20. Multumesc pentru aprecieri 🙂

    Comentariu de krossfire — Iulie 25, 2007 @ 4:22 pm | Răspunde

  21. 🙂 Futurologule, esti ateu 🙂 Nici un credincios nu ar avea cum si nici macar de ce sa iti dovedeasca ca Dumnezeu exista sau ca Iisus a inviat sau nu. Eu una cred si in Dumnezeu si in Iisus, dar consider asta o treaba personaala, care nu are legatura cu Biserica si cu practicile ei.
    Apreciez punctele tau de vedere, care nu pot fi combatute, credinta fiind o chestiune interioara, din punctul meu de vedere.

    Comentariu de smarcastik — Iulie 26, 2007 @ 4:55 pm | Răspunde

  22. trebuie inteles ca crestinismul a avut un rol foarte important in trecut pt controlul maselor; cum altfel ai fi putut explica unui taran batut in cap ca NU trebuie sa-l omoare pe vecinu’ chiar daca are mai multe oi, decat prin implementarea notiunilor de „iad” si „rai”; nu puteai sa explici maselor ca nu-i bine sa furi sau sa omori fara a le implementa frica de „iad” dar si ideea ca daca fac fapte bune vor fi rasplatiti in „rai”; sute de ani aceste „frici” au fost singurele care i-au impiedicat pe oameni sa se omoare intre ei; normal ca este aberant sa crezi in existenta raiului sau iadului, sau in existenta unei divinitati care te pedepseste; „pedepsele” vin din teoria actiunii/reactiunii, adica daca dai in cap unui pm, normal ca restul familiei o sa te vaneze, sau daca incalci legile gravitatiei normal ca o sa-ti spargi capu’; se pare totusi ca asiaticii erau mult mai avansati decat europenii ca dovada ca budismul nu presupune existenta unei divinitati, sau a raiului/iadului, in schimb prezinta ideea de reincarnare, adica cicluri de viata prin care sufletul incearca sa atinga perfectiunea, teorie mult mai logica decat statul in rai si plictiseala de rigoare 🙂 o sa va povestesc o intamplare de pe vremea lui „buddha” (buddha inseamna „iluminat”, numele persoanei respective era altul, nu-mi amintesc acuma): „intr-o zi au venit la buddha 3 persoane care l-au intrebat pe acesta daca exista dumnezeu/divinitate/whatever; acesta a dat trei raspunsuri diferite; unuia i-a zis ca exista, altuia ca nu exista, iar celui de-al treilea ca nu stie; normal ca a fost intrebat de un ucenic de ce fiecaruia i-a zis altceva; buddha a explicat: primul om care a venit la mine era o persoana care a renuntat de mult sa creada in divinitati, asa ca i-am spus ca exista dumnezeu pt a-l face sa inceapa sa caute singur raspunsul; cel de-al doilea era un „enorias” convins de existenta unei divinitati, si datorita acestei convingeri puternice renuntase sa mai caute raspunsul, pt ca mergea pe ideea „crede si nu cerceta”, asa ca i-am zis ca nu exista, pt a-i distruge aceasta credinta oarba si a-l face sa caute singur raspunsul; cel de-al treilea era pe calea cea buna si incerca sa caute raspunsul, asa ca i-am zis ca nu stiu ca sa nu-l derutez si ca sa-l las sa caute in continuare”; concluzie: de ce sa ne pierdem timpul crezand tot felul de tampenii fara a le verifica si a le gandi cu propriul creier ?? asta ca sa nu mai vorbesc de contradictiile din teoriile bisericii cum ar fi: biserica sustine ca oamenii trebuie sa mearga regulat la biserica pt a-i multumi lui dumnezeu pt ce a oferit fiecaruia, DAR nevoile de i se multumi si de a fi lins in c*r sunt specifice omului, in nici un caz unei entitati mult superioare omului; la fel, cica bisericile sunt construite in cinstea lui iisus si al lui dumnezeu, dar de ce ar avea niste entitati superioare nevoia de lucruri materiale cum sunt aceste constructii ?? si ultima chestie: daca dumnezeu este atotputernic, poate acesta sa creeze un bolovan atat de greu incat nici el sa nu-l poata ridica ???? si in plus „in numele domnului” biserica a ucis sute de mii de persoane (in timpul cruciadelor si a inchizitiei)…de-aia mi se face mie greata cand ii vad pe nenorocitii aia de preoti si pe acele sute de idioti care se duc la biserica in speranta ca vor castiga mai bine sau ca vor avea noroc in viata…

    Comentariu de andy — August 1, 2007 @ 12:41 am | Răspunde

  23. Nu trebuie explicat , pentru ca deja am explicat : In Evul Mediu si Antichitatea tarzie, asta era reolul crestinismului – vezi la inceputul postului 🙂

    De acord cu relatia de comoditate si interdependenta pe care o sugerezi.

    Comentariu de krossfire — August 1, 2007 @ 4:40 am | Răspunde

  24. […] -Religia : Patronul fricii – un articolas mai controversat […]

    Pingback de Best of Krossfire - 5th Edition « Kro$$fire’s Blog — Octombrie 9, 2007 @ 7:39 pm | Răspunde

  25. […] Filed under: Social, Cultural, Politic — krossfire @ 2:58 pm Acum ceva vreme scriam cu spor despre frica pe care religiile organizate tin sa o instituie printre credinciosi , despre cum aceasta frica a […]

    Pingback de Religia pentru cei mici… « Kro$$fire’s Blog — Decembrie 24, 2007 @ 2:58 pm | Răspunde

  26. Kant spune, in a sa Filosofie a religiei, ca Dumnezeu trebuie sa aiba o existenta clar definita. Daca nu facem acest lucru sfarsim cu un Dumnezeu-concept, o idee, o abstractiune. Un lucru, o fiinta, un obiect exista pur si simplu. Nu este o idee, ci o existenta. Traind intr-un univers tridimensional, suntem obisnuiti cu un anumit tip de existenta. Dar putem vorbi de alte universuri, diferite de al nostru? Concret nu avem nici o dovada, dar avem teorii matemtice, unele distinse cu premii Nobel, care demonstreaza deocamdata la nivel de concept existenta unor alte universuri. Daca ne inchipuim ca a exista inseamna a exista sub forma materiala, s-ar putea sa ne inselam. Logic, daca posibilitatea unor alte universuri ramane deschisa, atunci deschisa ramane si posibilitatea existentei lui Dumnezeu. Ca sa negam existenta concreta a lui Dumnezeu trebuie sa trecem de celebrul principiu folosit de justitia americana: Beyond a reasonable doubt. Ori cand mi se spune ca in afara de universul in care traiesc si respir mai pot exista si alte universuri atunci lucrurile stau altfel.

    Crestinismul este, din pacate sau din fericire, radical diferit de celelalte religii. Mozaismul si islamul se intemeiaza pe activitatea unui profet. Acesta este un om special, savarseste minuni, se face ascultat, traseaza o cale, dar in ultima instanta ramane un om. Musulmanii se simt jigniti daca le adresezi apelativul de „mahomedan”, deoarece ei nu-l adora pe Mohamed. Acelasi lucru se intampla si cu Moise, fondatorul religiei mozaice.

    In crestinism insa, Iisus este considerat nu un simplu profet, ci insusi… Dumnezeu! Una e sa fii profet al lui Dumnezeu si alta e sa fii CHIAR Dumnezeu. Nu spun ca acest lucru este si adevarat, spun doar ca asa este considerat de catre crestinism. Ca sa devi crestin trebuie sa accepti ca Iisus este chiar Dumnezeu in persoana.

    Biblia are mai multe paliere, printre care cel principal este cel dogmatic. Atentie la termen: dogma inseamna in greaca „invatatura”. Multi folosesc termenul peiorativ, ca „inchistare, fixism”, dar intelesul real este cel de „unitate primara de invatatura”, un fel de caramida a sistemului. In realitate dogma este o axioma. Ca orice axioma, ea nu poate fi explicata, despicata in unitati mai mici. Axiome exista in orice sistem. Conceptele cu care operam zi de zi sunt axiome. In orice sistem -social, religios, stiintific- ajungem la acele conventii in spatele carora nu putem trece. Diferenta este ca axiomele sociale si stiintifice sunt conventii, in timp ce religia le considera REVELATII. Definitia Cercului este o axioma gasita de noi, insa definitia trinitatii se considera a fi revelata. Asta ar fi marea deosebire, in rest axiome gasim in orice sistem, fie el social, artistic, religios sau stiintific.

    Comentariu de Ionutz — Februarie 23, 2009 @ 7:45 am | Răspunde

  27. Sincer, e doar o parere personala bazata partial pe teorii despre univers care nu exista (desi au fost laureate cu premiul Nobel). Iti respect opinia dar nu o poti trece ca fapt.

    Ideea de ”revelat” = aratat unui grup ”initiat” de persoane, nu aratat lumii ca fiind imuabil. Revelatiile sunt ipoteze non falsificabile deci cad.

    P.S : Blogul asta e inchis de ceva vreme ,m-am mutat pe http://www.krossfire.ro

    Comentariu de krossfire — Februarie 23, 2009 @ 7:51 am | Răspunde

  28. […] on 24 Dec 2007 at 02:58 pm | Tagged as: Social, Cultural, Politic Acum ceva vreme scriam cu spor despre frica pe care religiile organizate tin sa o instituie printre credinciosi , despre cum aceasta frica a […]

    Pingback de Krossfire’s Blog » Religia pentru cei mici… — Februarie 23, 2009 @ 9:24 am | Răspunde

  29. @Ionutz

    Care este baza ştiinţei? Unii contestatari vor spune că şi ştiinţa se bazează într-un final tot pe credinţă fiindcă:

    „stiinta se bazeaza pe axiome nedemonstrabile” / „1+1=2 se demonstreaza cu suportul a 23 de axiome”

    Următorul răspuns al lui aaroman de pe Forum.Atei.Ro poate clarifica situaţia:

    Sunt satul pana in gat de tampenia cu „axiomele nedemonstrabile”. Axiomele or fi nedemonstrabile, dar asta nu inseamna ca totul apare din neant, asa, ca ii tuna unui om de stiinta. Axiomele sunt verificabile fie direct, fie pe cale de consecinta. Si sunt si falsificabile, tot asa. Adica experimentul poate face multe…

    Cat de dus trebuie sa fii sa pui semnul egal intre o teorie consistenta, bazata pe axiomele „nedemonstrabile”, dar verificata experimental de nu se poate, si o pseudoteorie inconsistenta, plus verificata experimental de zero experimente, dar in schimb falsificata de nenumarate?

    Există o serie de diferenţe elementare între credinţa oarbă şi încrederea justificată.

    * Pentru început, pentru una există precedent (100% rată de succes), iar pentru cealaltă nu (0% rată de succes).
    * Una poate accepta că se înşeală, cealaltă nu.

    Comentariu de TLP — Februarie 23, 2009 @ 10:45 am | Răspunde

  30. Ca sa nu mai vorbim de faptu’ ca civilizatia noastra a fost cladita pe baza ratiunii si stiintei, a drepturilor omului, a secularismului, pe cand crestinismul a fost doar un zgomot de fundal.

    Comentariu de TLP — Februarie 23, 2009 @ 10:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: