Trecand printr-o mica restrospectiva a carierei celor de la Blind Guardian si a power-metalului in general, am fost brusc deranjat de manelele unui individ de-afara. Atunci, mi-am amintit una dintre ideile mele din liceu : Maneaua epica !
Cum manele sunt oricum gretoase prin definitie, versurile acestora nu fac decat sa ne ingretoseze si mai mult. M-am gandit ca macar aici sa schimbam cate ceva, inlocuind totul cu referinte la cartile lui J.R Tolkien si la filmele fantasy ! Daca nu intelegi ce vreau sa spun, o sa va dau exemple. In loc de dusmani, fetite, bani si tovarasi vom avea : elfi, orci, spiridusi, barbari, eroi si in loc de povesti cu mertanuri’ si fete bengoase vom avea povesti despre cai zburatori si elfoaice usuratice.
Exemple :
”Spiridusiii si cu elfii…stateau la o bere….
Ca sa moare toti dusmanii, orcii si toti necromanii
Hep he..hep he…da’ cu sabia escaliburrr…”
”Hai lei lei lei..joaca dragonitza mea
Dragonita mea e tare, scoate foc pe gura
Este atat de fierbinte ca nu-incape-n ****
Hai lei lei lei..joaca dragonitza mea”
”Cand esti cu elfoaiiiacaaa taaaa….vine orcii si te iaaa !
Chikalaka Chichi Ceaaaa….
Chiar si-atunci cand te crezi rege, vine orcii sa te lege”
Vom avea piese de mare viitor precum : Vladut Orcu’ feat. Radu Barbaru’ – Sa moare toti elfii, Gigi din Middle Earth feat. Ady Erou’ – Am sabie de valoare , Sandel din Gondor feat. Alina Zanuta – Dragonu’ minte nu are.
Dedicatiile ”fara numar” ar trebui si ele putin schimbate. In primul rand s-ar numi dedicatii ”fantastice” si ar fi ceva mai ”epice”. Exemplu : Pentru Nelu’ Cruciatu’ si Alina Vampiroaica – Numai de bine, sa va traiasca ciclopu’ ! sau ”De la Alin Scutieru pentru prietenul lui cel mai bun Dorin Paladinu’ – La mai multe raiduri inamiceee !”
Eu imi iau copyright pentru tot ce am scris aici, si cum apare prima manea epica – pac ! L-am dat in judecata autor…mama lui de manelist
– trebuie sa lucram putin si la partea eroica a manelelor.
Deci : Tot ce am scris aici se afla sub incidenta legii dreptului de autor

This
work is licensed under a
Creative Commons Attribution-Noncommercial-No Derivative Works 3.0 License.
Comentariu prin sktes — martie 17, 2007 @ 9:27 pm |
Comentariu prin Andrei C — martie 18, 2007 @ 8:32 am |
criminal:)) bravos!
Comentariu prin gabriel — martie 18, 2007 @ 7:37 pm |
nu merge man
nu poti sa faci din rahat, bici
nici cu cea mai a dreaq alchimie…
Comentariu prin Adi Calarasu — martie 18, 2007 @ 8:24 pm |
[...] mai vreti idei crete intrati aici, adica tot la [...]
Pingback prin Mi-am iubit pantofu' meu « You must not know ’bout me — martie 19, 2007 @ 5:33 pm |
Pai am mai fost la un concert al vostru, acum un an. Banuiesc ca ati fost la inaltime. Nu sunt fan al genului, insa pot recunoaste munca depusa pentru a compune si sustine live o piesa de gen
Comentariu prin krossfire — martie 19, 2007 @ 6:58 pm |
dementiala
)) mor aici
)) deci u in liceu ai fost un mic einstein muzical :X:X
Comentariu prin princessita — martie 19, 2007 @ 7:59 pm |
hmm..ai potential..te-ai gandit sa vinzi drepturile de autor ?
Comentariu prin just_a_stranger — martie 20, 2007 @ 8:01 pm |
Încerc să trag linie pentru ultimele trei articole de pe blog-ul dumnitale.
Îmi place ideea manelelor epice, dar mă tem că ne place din motive foarte diferite, mie şi dumnitale. Într-adevăr, pentru inspiraţia destul de limitată a cântăreţilor de gen în a se numi, doar ipoteza asta şi pare o mare lărgire a orizontului în cauză. Dar schimbarea omului cu elful, orcul merge aici în paralel cu artificiile „comunismului cu faţă umană”, doar că aici ne plângem de numele prea evident omeneşti scrise pe afişele de competiţii între ei.
Deja îmi permit să modulez la al doilea articol de la coadă, motivat de un script destul de bine gândit şi, în mod neaşteptat, injectiv. Am să spun atât: există jazz royalty, din păcate pentru toţi partizanii împotriviţi manelei. Nume precum duke, king, queen, sir s-au potrivit cu nume proprii: Edward (Ellington), Joe (Oliver), Peggy (Lee), Charles (Thompson). Nu-i aşa că fără titlurile „nobiliare” par ieşiţi în ploaie cu capul gol şi umil? Iar apelativele nu dau dovada unei conştiinţe publice care să fi-mpărtăşit poreclele cu motive bine întemeiate.
Înspre a treia intervenţie de la noi, cu peron pe partea dreaptă (atenţie!), repet ceea ce am spus deja în multe ocazii: istoria manelei are parte de toate ingredientele care să recreeze entuziasmul unora şi greaţa altora, întâlnite acum mai secol, la naşterea jazz-ului. Nici aceea nu e o muzică de prea mult gust, dar a fost suficient timp cât să se maturizeze în ceva cu mult perfecţionat. Negrii lor sunt la fel de urâţi ca ţiganii noştri, şi vorbesc de „negri” care au rescris istoria muzicii. E prea devreme ca să ne supărăm pe manele, eu mai aştept măcar zece-douăzeci de ani. Nici versurile nu sunt mai rele decât imnurile swing.
Religii sunt încă, nu ştim dacă ce a fost până de curând cu ele a fost conspiraţie, sau conspiraţia abia acum jubilează. Iarăşi, opiniile par a trebui păstrate pentru ceva vreme, o renaştere spirituală nu va-ntârzia să apară (cum susţin şi pe blog). Pederaştii şi safistele… Din respect pentru Gramo, nu i-am comentat intervenţia atunci, însă cred că asemenea anomalii sexuale trebuie, ori veşnic comdamnate şi derâse, ori tratate ca boli severe ale lumii noastre, de altfel curabile. Moştenirea genetică a omului nu implică asemenea excepţii, carevasăzică nu intră în calcul „normalitatea” homosexualităţii.
Nu încape vorbă să discriminăm rasele sau neamurile; timeo danaos e explicabil şi permis, dar nu să milităm pentru exterminarea poporului care ne-a învins la fotbal în sferturi!
Mă tem că e imposibil să cernem oamenii după intelect, de vreme ce inteligenţa este şi generatoarea tâmpeniilor subtile, cum nu ne mai săturăm de exemplele venite din toate părţile! Cealaltă componentă a intelectului, la fel de discutabilă, e „cultura generală”, un mit la care nu ne mai putem referi după toate învăţăturile pe care ni le-a dat secolul 20. Ea nu există ca scop în sine – merg să-mi fac şi eu cultură generală! – ci e o însumare de cunoştinţe, altele pentru fiecare om, obţinută artificial când le confruntăm şi dezaprobăm, fie că nu ştie celălalt ce ştiu eu, fie invers – după orgoliul şi capacitatea fiecăruia de a domina. Cred că poţi să-ţi iei gândul, asemenea „clasificare” se caută de secole, dar nici inventarea IQ, nici inventarea Who Wants to Be a Millionaire? nu au adus altă roadă decât discordia.
Nu am să formulez eu concluziile.
Comentariu prin wehaveheaven — martie 21, 2007 @ 7:08 am |
Laur Vass – Ce oare as putea? :
Ce oare as putea sa fac
Mai bine sa te bat
Stiu ca tu esti chinuita
Ca te-am inselat
Foarte tare! (Dupa modelul Laura Vass a aparut Laur Vass}.
Concluzie: daca va insala iubitul/iubita mai bine ii dati cateva pentru ca saracul/saraca e chinuit/chinuita de remuscari. Asa macar scapa de ele
Comentariu prin Iulia — martie 21, 2007 @ 11:33 am |
Am scris si despre istoria manelelor, mai demult. Am inceput la randul meu sa ma tem ca initiativa ar putea fi luata in serios !
Wehaveheaven – Ai dreptate si ma bucur ca mai exista oameni deschisi la minte care au curajul de a privi in afara cutiei sistemului si care in loc sa urle pe strada ”Discriminare !” incearca sa priveasca inainte.
Comentariu prin krossfire — martie 21, 2007 @ 1:52 pm |
omule e totu bun shi fain dar nare rima… da deloc
inteleg k aspiri la o cariera de manelar
simt nevoia sa te instruiesc cum e cu rimele rima de gradinita (gen casa-masa, cal-mal, apa-sapa0
dak simti k stapanesti bije rima de gradi treci la rime specifice(gen fericite-nenorocire, hertz-mertz, iubesti-mierlesti)
nush…deocamdata nu cred k ai atitudinea necesara ptr a devenii manelar…mai invata
Comentariu prin tancu mimi — aprilie 18, 2007 @ 4:06 pm |
Exact,imi lipseste rima…dar nu-i bai..ca pun una-doua fete sa dea din fund pe hep-heee..si nu se va mai observa..ever !
Comentariu prin krossfire — aprilie 18, 2007 @ 4:08 pm |